ACTUALITATE

Ex-ministru al Apărării: Regiunea transnistreană s-a transformat dintr-o vulnerabilitate într-un pericol. Dacă Putin va lua decizia să atace Ucraina, situaţia în R. Moldova se poate agrava oricând

post-img

„Regiunea transnistreană s-a transformat într-un pericol dintr-o vulnerabilitate, care a fost până acum, deoarece cei peste două mii de militari ruşi dintre care 400 – 500 de pacificatori oricând se pot transforma în militari activi”, este de părere fostul ministru al Apărării, Anatol Şalaru.

„În 2011 Rusia a adus în transnistria vreo cinci eşaloane cu armament, cu arme, cu echipament, utilaj militar, tranzitând Ucraina şi o parte, în afară de aceasta, a fost adusă prin portul Odesa. Astea au avut loc înainte de anexarea Crimeii, deci Rusia s-a pregătit serios de aceste lucruri şi oricând transnistria poate mobiliza 20-30 de mii de rezervişti, militarii care îi are trupele KGB-ului, ministerul de interne şi kazaci. Atunci când Rusia va dori să facă o provocare la Nistru sau împotriva Ucrainei oricând poate să o facă, să o realizeze. De aceea SIS-ul moldovenesc, Ministerul de Interne, alte instituţii ale statului trebuie să fie foarte atente la ce se întâmplă acum în R. Moldova, să-i monitorizeze pe toţi fiindcă dacă Putin va lua decizia să atace Ucraina, atunci situaţia în R. Moldova se poate agrava oricând”, a declarat fostul ministru al Apărării, Anatol Şalaru, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR MOLDOVA.
 
„E foarte bine că preşedintele Maia Sandu a făcut acest apel, eu cred că organele competente din R. Moldova au primit indicaţii cu mult înainte de aceasta deoarece şi partenerii europeni şi americani, şi NATO au avertizat conducerea R. Moldova despre pericolele care ne pasc în cazul în care Rusia va sfida întreaga lume civilizată şi va ataca Ucraina. Sper că au fost date şi indicaţiile de rigoare serviciilor secrete pentru a-i monitoriza pe toţi potenţialii provocatori care ar putea încerca să destabilizeze situaţia în R. Moldova. Lui Putin i-a reuşit să îi unească pe toţi împotriva lui, să-i mobilizeze pe toţi, inclusiv şi Germania şi Franţa care erau verigile slabe ale NATO au luat o poziţie anti-Putin un pic mai moderată decât a americanilor şi a altora, dar până la urmă au decis că unitatea NATO şi europeană este mai importantă decât anumite interese economice pe care le-au avut şi le au şi francezii şi nemţii în Rusia”, a mai opinat Anatol Şalaru.
 
Marin Butuc, doctor, conferenţiar cercetător, director al Şcolii Doctorale „Ştiinţe militare şi de securitate”, este de părere că  scenariul unei acţiuni militare de amploare în Ucraina este mai puţin probabil, iar Rusia prin intermediul acestor masări de forţă şi a exerciţiilor pe care le realizează are drept scop inducerea unei strategii de frică.
 
„Scopul acestor masări de forţă şi a acestor exerciţii pe care le realizează Federaţia Rusă, în ultimul timp, desigur că comportă şi un caracter parţial de sfidare, pentru că în data de 10 februarie a avut loc întrunirea statelor în formatul Normandia, este a doua întrunire a statelor în formatul respectiv. Este o sfidare a încercărilor şi tentativelor de a găsi o soluţie şi de a încerca să se găsească anumite direcţii care ar putea soluţiona paşnic această tensiune. Mi se crează impresia că ceea ce avem la moment, în contextul acestui mediu de securitate în care ne aflăm, e mai degrabă strategia unei frici induse. Frica pe care o induce Federaţia Rusă e ca obiectiv strategic, dar cu rezultate tactice. Atunci când menţii o frică poţi să obţii mai multe decât printr-un război propriu-zis. Lucrul acesta e ştiut în studiile de securitate şi, bănuiesc, că ar putea fi o strategie utilizată în condiţiile respective. Mai puţin probabil ar fi scenariul unei acţiuni militare de amploare, există o multitudine de analize a experţilor militari, dar şi a experţilor pe probleme de securitate care vin să vorbească despre cheltuielile enorme de menţinere a unei operaţiuni în acest sens. Totodată, există şi factori ce ţin de dimensiunea internă a Federaţiei Ruse. Totuşi cetăţenii Federaţiei Ruse, în eventualitatea mai puţin probabilă în viziunea mea a unei operaţiuni de amploare, nu cred că vor susţine această operaţiune pentru că există o relaţie emoţională dintre aceste două popoare care se califică a fi popoare înfrăţite, au şi o parte din istoria sa medievală comună. La sigur se vor găsi şi voci care se vor împotrivi unei eventuale operaţiuni de amploare în zona Ucrainei. Orice operaţiune o poţi începe, dar nu poţi vizualiza etapele desfăşurării şi desigur sfârşitul. În acest sens reticenţa cu care abordează subiectul partea rusă bănuiesc că se sprijină şi pe acest fapt. Provocări şi incursiuni pe zone restrânse – e posibil să existe acest lucru, dar vom vedea post-factum acestor exerciţii militare pe care le-am văzut în desfăşurare, după ce se vor finaliza şi vom vedea care va fi reacţia Kremlinului la opinia consolidată a UE, dar şi NATO şi a partenerilor care încearcă Rusia să menţină un dialog în acrest sens”, a menţionat Marin Butuc, doctor, conferenţiar cercetător, director al Şcolii Doctorale „Ştiinţe militare şi de securitate”.
 
Fostul ministru al Apărării, Anatol Şalaru, este de părere că se poate ajunge la o soluţie diplomatică.

„Bineînţeles se poate ajunge la o soluţie diplomatică deoarece este un conflict inventat de către Putin, de către Rusia lui Putin. Nu există niciun motiv ca Putin să-şi comaseze aproape toată armata la frontiera cu Ucraina. Nu există niciun pericol din Ucraina. Dacă NATO reprezintă un pericol pentru ruşi, atunci nu înţeleg de ce nu îşi comasează armata la frontiera cu ţările membre NATO: Lituania, Letonia, Estonia, dar a venit în Ucraina unde nu există NATO. Sau să meargă la frontieră cu Turcia. Aici sunt două opinii: Dacă Putin vrea să îşi refacă Imperiul Rus fără Ucraina nu este Imperiul Rus şi Putin nu vrea să ocupe Ucraina, dar vrea să o distrugă şi vrea să o anexeze şi să fie pur şi simplu o regiune a Rusiei. Dacă el vrea să facă acest lucru atunci el trebuie să înceapă un război împotriva întregii lumi. A doua ipoteză: în octombrie sau noiembrie a avut loc o şedinţă a serviciilor de informaţii, contra-informaţii în Rusia şi Putin a luat cuvântul şi a spus că trebuie să îi ţinem în stres tot timpul pe occidentali până acum ne-a reuşit şi trebuie să o facem şi mai departe, să fie tot timpul stresaţi şi să nu le meargă bine treburile”, a menţionat Anatol Şalaru.