Proiectul „Învăţăm româna la distanţă” şi programul de învăţare simultană a limbilor română şi găgăuză pentru copiii de la grădiniţă sunt doar unele dintre iniţiativele menite să integreze lingvistic grupurile etnice din Republica Moldova. Programele sunt promovate de către autorităţi în colaborare cu Asociaţia Naţionalã a Trainerilor Europeni. Subiectul a fost discutat la emisiunea "Obiectiv Comun" de la TVR MOLDOVA.
Integrarea lingvistică a minorităţilor etnice şi crearea condiţiilor de studiere a limbii materne pentru minorităţi reprezintă unul dintre angajamentele statului trasate şi în Strategia de Consolidare a Relaţiilor Interetnice 2017 - 2027, adoptată la finele anului 2017 în Republica Moldova prin hotărâre de Guvern.
Astfel, timp de 10 ani, autorităţile îşi propun să realizeze politici destinate minorităţilor etnice, inclusiv în domeniul integrării lingvistice.
"Instruirea lingvistică a minorităţilor reprezintă un capitol aparte în acest act. Noi deja am pus în aplicare planul de implementare a acestei strategii. Planul are o durată de trei ani", spune Ludmila Burlaca, şef Direcţia relaţii interetnice, Biroul Relaţii Interetnice din Republica Moldova.
"Este necesar să cunoşti limba statului în care locuieşti, totodată trebuie create şi condiţii necesare de a învăţa limba maternă pentru minorităţi", susţine Ion Bambuliac, reprezentantul Platformei Tineretului pentru Solidaritate Interetnică.
„Orice politică trebuie să vizeze în primul rând omul. De aceea este primordial ca autorităţile şi ONG-urile de profil să comunice în procesul de luare a deciziilor. Nu există rigiditate din partea autorităţilor în momentul discuţiei. E mai complicat deja în procesul de executare a acestor iniţiative. De multe ori se justifică lipsa unor măsuri prin inexistenţa banilor în buget. Dar dacă abordăm prin prisma drepturilor omului nu este o scuză pentru un stat lipsa unor resurse atunci când el şi-a luat angajamentul să respecte drepturile minorităţilor”, a mai declarat Bambuliac.
În Republica Moldova, 24% din populaţie este reprezentată de minorităţile etnice. Din punct de vedere lingvistic, 16% dintre cetăţeni vorbesc limba rusă, 3,8% - limba ucraineană, 3,1% -găgăuza, iar limba bulgara este vorbită de 1,1%.
Urmăriţi emisiunea în întregime:
Astfel, timp de 10 ani, autorităţile îşi propun să realizeze politici destinate minorităţilor etnice, inclusiv în domeniul integrării lingvistice.
"Instruirea lingvistică a minorităţilor reprezintă un capitol aparte în acest act. Noi deja am pus în aplicare planul de implementare a acestei strategii. Planul are o durată de trei ani", spune Ludmila Burlaca, şef Direcţia relaţii interetnice, Biroul Relaţii Interetnice din Republica Moldova.
"Este necesar să cunoşti limba statului în care locuieşti, totodată trebuie create şi condiţii necesare de a învăţa limba maternă pentru minorităţi", susţine Ion Bambuliac, reprezentantul Platformei Tineretului pentru Solidaritate Interetnică.
„Orice politică trebuie să vizeze în primul rând omul. De aceea este primordial ca autorităţile şi ONG-urile de profil să comunice în procesul de luare a deciziilor. Nu există rigiditate din partea autorităţilor în momentul discuţiei. E mai complicat deja în procesul de executare a acestor iniţiative. De multe ori se justifică lipsa unor măsuri prin inexistenţa banilor în buget. Dar dacă abordăm prin prisma drepturilor omului nu este o scuză pentru un stat lipsa unor resurse atunci când el şi-a luat angajamentul să respecte drepturile minorităţilor”, a mai declarat Bambuliac.
În Republica Moldova, 24% din populaţie este reprezentată de minorităţile etnice. Din punct de vedere lingvistic, 16% dintre cetăţeni vorbesc limba rusă, 3,8% - limba ucraineană, 3,1% -găgăuza, iar limba bulgara este vorbită de 1,1%.
Urmăriţi emisiunea în întregime:
