Recomandari

Fă-ţi timp pentru un spectacol! Repertoriul Teatrului Mihai Eminescu pentru săptămâna viitoare

post-img

O tragicomedie inspirată din creaţia lui William Shakespeare, o dramă de Dumitru Matcovschi sau un spectacol după Mihail Bulgakov. Teatrul Naţional Mihai Eminescu a pregătit pentru săptămâna un repertoriu impresionant. Tu care piesă o alegi?

18.02.2020 Ora 18:00 Sala Mare -  „Joisărbătoare” de Katalin Thuroczy

Durata: 1h 45min / Pauză: Nu

Genul: Tragicomedie

… În fiecare joi, Zsuzsa, gospodina cea bună la suflet (Angela Ciobanu) adună la o masă ticluită cu rost un stol de babete şi moşneguţi cheflii, fiecare cu propriile hachiţe şi tabieturi. Cântă, beau, se răsfaţă, iubesc cu disperare viaţa, chiar dacă pe lume sunt ”mese multe şi oameni puţini” .

 Agapa lor festivă e piedestalul pe care îşi aburcă aducerile aminte, spaima de singurătate, setea de a fi împreună. Veaceslav Sambriş aplică în scena Teatrului Naţional reţeta perfectă pentru comedie: răsturnări de situaţii, apariţii surprinzătoare, replici picante, o panoplie de caractere şi temperamente… Ah da, mai e Televizorul, personaj enigmatic, singurul prieten de viaţă al compatrioţilor noştri de-o anumită etate, cel mai devotat , chiar mai mult decât rudă de sânge…

Un spectacol efervescent şi relaxant pică bine la început de an şi de deceniu, să ne prindem şi noi lăturaşi la sărbătoarea celor fără de vârstă ; dacă nu ştii încotro mergi, aminteşte-ţi de unde vii.


19.02.2020 ora 18:00 Sala Mare-  „Cântec de leagăn” de Dumitru Matcovschi

Durata spectacolului: 1h 45min / Pauză: Nu

„Căntec de leagăn...” – o dramă a oamenilor de la sat, care îşi duc cu greu povara vieţii. Teofil Augustinovici, directorul şcolii din sat este, practic, cea de încredere persoană a satului, fără de care nu se petrece absolut nimic. Spectacolul este condimentat cu efecte comice. Limbajul şi comportamentul eroilor aminteşte de perioada anilor 80-90, perioada „Marii Restructurări Sovietice”. Acest spectacol ne îndeamnă să ţinem la focul din vatră, la casa părintească.

20.02.2020 ora 18:00 Sala Mare- „Casa Zoikăi” după Mihail Bulgakov

Durata spectacolului: 2h / Pauză: Da

Spectacol nerecomandat tinerilor sub 16 ani.

În varianta iniţială, Bulgakov vedea piesa ca pe: “o bufonadă tragică prezentând, pe sub măşti, câteva personaje create de NEP.” O comedie virtuoasă şi mistică; personajele visează cu ochii deschişi iluzii pariziene, spulberate de realităţi crude. Deşi piesa are aproape un secol (scrisă fiind în anii ‘20), montarea vizionarului Vitalie Drucec ne arată că e actuală şi astăzi, când corupţia, protecţionismul şi crima ne stăpânesc vieţile împingându-ne spre exod.

Zoia Denisovna, femeie de afaceri organizează în apartamentul său o casă de toleranţă sub paravanul unui atelier de modă. Zoia beneficiază de înaltul patronaj al atotputernicului Boris Semenovici Gus. Nişte interlopi chinezi fac trafic de cocaină în subsolul spălătoriei şi i se strecoară Zoiei sub piele. La apogeu, unul din chinezi atacă, ucide şi jefuieşte nemilos şi dispare. Împrejur roiesc ameninţător reprezentanţi obscuri ai forţelor “de ordine”. „Iadul e gol, iar toţi diavolii sunt aici...„ Oricum, Casa Zoikăi rezistă... „Atelier!”

21.02.2020 „Hronicul Găinarilor” de Aureliu Busuioc - 

Durata spectacolului: 2h 20min / Pauză: Da

Spectacol nerecomandat tinerilor sub 12 ani.

Scriitorul fabulează istoria Moldovei dintre Prut şi Nistru din prisma satului Găinari, fondat de hoţul Panteleu Avădanei care, datorită vigorii masculine ieşite din comun (probabil singura lui calitate), îşi perpetuează neamul. Urmaşii lui sunt promovaţi la funcţii de conducere în perioada comunistă.

Dinastia Avădanei nu a renunţat însă la profesia strămoşului, ci au exercitat-o deja sub drapelul lui Stalin. Naraţiunea este condimentată de ironia necruţătoare a autorului care nu-l menajează nici pe cititor.


22.02.2020 „Familia TOT” de Istwan Orkeny

Durata spectacolului: 2h 25m / Pauză: Da

"Familia TOT" - o comedie cu accente dramatice, unde în rol principal îi veţi regăsi pe un poştaş căruia îi place să mai joace corespondeţa, un maior care se crede detectiv şi o simpatică, răbdătoare familie.

Maiorul este musafirul deocheat care vine în vizită la familia Tot, aducând cu el fricile de a fi trimis în altă lume de o bombă şi ieşirile de om nebun care consideră că toată lumea trebuie să i se supună. Totuşi, dragul pentru confecţionarea cutiilor de carton îi va pune în evidenţă partea sensibilă. De aici înapoi la nebunie însă nu e decât un singur pas.

Domnul Tot, prin echilibrul care-l caracterizează, încearcă să îi facă faţă. E capul familiei, ofiţer de pompieri şi om respectat în sat - toate astea îndemnându-l să suporte vizita şi ordinele neplăcutului oaspete.

Pereche Domnului Tot îi este Mariska, o mamă care, prin binevoinţă şi răbdare faţă de maior, vrea să îşi ajute fiul de pe front. Aliată şi mare susţinătoare îi este Agika, fetiţa familiei, care, în pofida vârstei sale, înfruntă şi ea, frumos şi calm, stările musafirului.

Rolul decisiv în toată povestea asta însă îi revine poştaşului, care pare să le aranjeze pe toate, mai ales destinele eroilor, după bunul plac. El decide ce cale trebuie să ia scrisorile, mai ales că tocmai revine de la o recuperare nu tocmai reuşită din sanatoriul de nebuni. Şi, aşa cum o dirijează, tot astfel o şi încheie - colorata poveste a famile Tot.

23.02.2020 „Cine l-a trezit pe Yorick?” după William Shakespeare

Durata spectacolului: 2h 40min / Pauză: Da

Marele maestru în montări Shakespeare, regizorul Alexandru Vasilachi (Hamlet, Visul unei nopţi de vară, Amorul dănţuie şi feste joacă, Bocitoarele vesele) continuă să surprindă, ieşind la rampă cu Cine l-a trezit pe Yorick?, spectacol-cupeu inspirat din cele mai gustate istorii izvodite de geniul divinului brit.

Viaţa noastră e din Plămada viselor făcută, şi Actorii în visare sunt neîntrecuţi: moto-uri ce conferă reprezentaţiei un ritm special; gagurile, surprizele, glumele se ţin lanţ, captivând simţurile şi imaginaţia; pluralitatea din care e alcătuit spectacolul dă posibilitate minunaţilor actori din trupa de elită a Naţionalului chişinăuian – Silvia Luca, Petru Hadârcă, Alexandru Leancă, Angela Ciobanu, Victor Nofit, Anatol Durbală, Ion Mocanu, Ana Bunescu, Dan Melnic, Doriana Zubcu-Marginean, Iurie Focşa, Draga-Dumitriţa Drumi, Ana Tkacenko, Doina Severin, Lilia Bejan -să-şi reveleze întreaga măsură a organicităţii creatoare, plăcerea ludică, dar şi neliniştea căutării tonalităţii perfecte: nu e simplu să-ţi dai foc pe dinăuntru în secvenţe laconice de text. E Hamlet, dar şi Romeo şi Julieta, şi prea-tristul rege Lear, şi Richard al III-lea … Scenariul exuberant,melanj de magie, umor, inventivitate, lirism, exces baroc, reflectă concepte grave precum responsabilitatea şi dorinţa de mărire, fiinţă şi nefiinţă, durerea existenţei sub aprige vremi, moartea, conştiinţa, speranţa, dar mai presus de toate -Iubirea. Pornind de la motive arhetipale - Viaţa ca vis şi Viaţa ca teatru, frecvente la Shakespeare (şi la Eminescu), Cine l-a trezit pe Yorick? e dinadins conceput ca un miraculos cadou de Crăciun; se deschide tuturor, şăgalnic, precum Amorul dănţuieşi feste joacă, jucat de un deceniu cu casa închisă.

Poemul Cărţile, compus de geniul nostru tutelar, Eminescu, în 1876, vine a decodifica metaforele uceniciei la şcoala imensului Will: „Shakespeare! Adesea te gândesc cu jale/ Prieten blând al sufletului meu/ Isvorul plin al cânturilor tale/ Îmi sare-n gând şi le repet mereu/ Atât de crud eşti tu, -atât de moale,/ Furtună-i azi şilinu-i glasul tău/ Ca Dumnezeu te-arăţi în mii de feţe/ Şi-nveţi ce-un ev nu poate să te-nveţe/Căci tot ce simt, de este rău sau bine/ Destul mă simt- tot ţie-ţimulţumesc/Tu mi-ai deschis a ochilor lumină/M-ai învăţat ca lumea s-o citesc/Greşind cu tine chiar, iubesc greşeala/ S-aduc cu tine mi-este toată fala”…