Deşi avem o lege care prevede o cotă de 40% de reprezentare a femeilor în procesul decizional, astăzi, doar 19,8% dintre deputaţi sunt femei. Îngrijoraţi că noul sistem electoral ar putea diminua semnificativ acest procent, zeci de ONG-uri şi activişti au lansat un apel către partidele politice pentru a respecta cota de gen.
Votată încă în 2016, de 86 de deputaţi, legea privind cota de gen rămâne doar pe hârtie.
GALINA PRECUP, vicedirector, Centrul "Parteneriate Pentru Dezvoltare": "La alegerile parlamentare din 2014, pe listele electorale au fost 30 de femei candidate, adică 30%, iar reprezentarea reală a femeilor în Parlament este de numai 19,8%. Noi considerăm că este cauzată direct de plasarea pe poziţii neiligibile pe listele de candidaţi."
Cel mai recent raport PromoLex arată că femeile reprezintă al doilea grup cel mai frecvent supus discursurilor sexiste sau de ură, după grupul LGBT.
DUMITRU SLIUSARENCO, avocat, Promo-Lex: "Împotriva femeilor au fost înregistrate 65 cazuri de discurs de ură şi discurs sexist, dintre acestea aproape jumătate în context electoral şi politic. Pentru comparaţie, bărbaţii au fost vizaţi doar în cinci cazuri."
Or, femeile continuă să se lupte cu stereotipuri şi prejudecăţi când e vorba de funcţii de conducere.
DUMITRU SLIUSARENCO, avocat, Promo Lex: "Femeia nu este suficient să fie doar un profesionist. Ea este impusă în campaniile electorale, în procesele politice că este bună gospodină, că este bună mamă, că poate avea grijă de soţ, de casă, că este profund religioasă, că este morală şi foarte important că se îmbracăa decvat."
Societatea Civilă atenţionează că sistemul electoral mixt ar putea agrava şi mai mult situaţia, chiar dacă au fost instituite anumite privilegii pentru femeile-candidat.
VALERIU PAŞA, expert, WatchDog: "Într-adevăr, din ce vedem acum, din candidaţii anunţaţi sau evidenţi care vor merge pe circumscripţii uninominale, putem să presupunem că nu vor fi mai mult de 20% şi putem să ne trezim cu exact aceeaşi situaţie cum a fost cu listele, când femeile erau puse în partea de jos a listei cu nicio şansă reală de a ajunge în Parlament."
22 organizaţii şi 10 activişti au lansat un apel pentru partidele politice prin care solicită să se respecte cota de gen la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.
ALINA ANDRONACHE, activist civic: "Vrem ca femeile să fie desemnate pe locuri eligible atunci când se întocmesc listele şi nu la coada listelor. Să fie respectate drepturile fiecărui candidat şi fiecărei candidate înscrise în liste. Să se abţină toţi concurenţii electorali de la discursuri de ură şi violenţă, dar şi discursurile sexiste. Ne dorim un process electoral transparent, bazat pe meritocraţie."
Lista de semnături rămâne deschisă. Apelul va fi transmis tuturor partidelor politice din Republica Moldova.
GALINA PRECUP, vicedirector, Centrul "Parteneriate Pentru Dezvoltare": "La alegerile parlamentare din 2014, pe listele electorale au fost 30 de femei candidate, adică 30%, iar reprezentarea reală a femeilor în Parlament este de numai 19,8%. Noi considerăm că este cauzată direct de plasarea pe poziţii neiligibile pe listele de candidaţi."
Cel mai recent raport PromoLex arată că femeile reprezintă al doilea grup cel mai frecvent supus discursurilor sexiste sau de ură, după grupul LGBT.
DUMITRU SLIUSARENCO, avocat, Promo-Lex: "Împotriva femeilor au fost înregistrate 65 cazuri de discurs de ură şi discurs sexist, dintre acestea aproape jumătate în context electoral şi politic. Pentru comparaţie, bărbaţii au fost vizaţi doar în cinci cazuri."
Or, femeile continuă să se lupte cu stereotipuri şi prejudecăţi când e vorba de funcţii de conducere.
DUMITRU SLIUSARENCO, avocat, Promo Lex: "Femeia nu este suficient să fie doar un profesionist. Ea este impusă în campaniile electorale, în procesele politice că este bună gospodină, că este bună mamă, că poate avea grijă de soţ, de casă, că este profund religioasă, că este morală şi foarte important că se îmbracăa decvat."
Societatea Civilă atenţionează că sistemul electoral mixt ar putea agrava şi mai mult situaţia, chiar dacă au fost instituite anumite privilegii pentru femeile-candidat.
VALERIU PAŞA, expert, WatchDog: "Într-adevăr, din ce vedem acum, din candidaţii anunţaţi sau evidenţi care vor merge pe circumscripţii uninominale, putem să presupunem că nu vor fi mai mult de 20% şi putem să ne trezim cu exact aceeaşi situaţie cum a fost cu listele, când femeile erau puse în partea de jos a listei cu nicio şansă reală de a ajunge în Parlament."
22 organizaţii şi 10 activişti au lansat un apel pentru partidele politice prin care solicită să se respecte cota de gen la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.
ALINA ANDRONACHE, activist civic: "Vrem ca femeile să fie desemnate pe locuri eligible atunci când se întocmesc listele şi nu la coada listelor. Să fie respectate drepturile fiecărui candidat şi fiecărei candidate înscrise în liste. Să se abţină toţi concurenţii electorali de la discursuri de ură şi violenţă, dar şi discursurile sexiste. Ne dorim un process electoral transparent, bazat pe meritocraţie."
Lista de semnături rămâne deschisă. Apelul va fi transmis tuturor partidelor politice din Republica Moldova.
