Orientarea strategică a Republicii Moldova este integrarea europeană. Partidul Democrat vrea modificarea Constituţiei şi introducerea acestei sintagme în Legea Supremă.
Un proiect de lege în acest sens a fost deja elaborat de democraţi şi, în scurt timp, urmează să fie prezentat pentru dezbateri publice. Socialiştii consideră inadmisibilă intervenţia Parlamentului în textul Legii Supreme.
La baza proiectului de modificare a Constituţiei, elaborat de democraţi, stă o decizie a Curţii Constituţionale care prevede că orientarea spre spaţiul valorilor democratice europene este un element definitoriu al identităţii naţionale a Republicii Moldova.
Socialiştii, care au 23 de deputaţi în Parlament, spun că vectorul geopolitic al Republicii Moldova trebuie să fie stabilit de popor, printr-un referendum naţional. Mai mult, printr-un comunicat de presă, PSRM îşi reiterează angajamentul privind promovarea vectorului euroasiatic.
Democraţii au decis şi organizarea unei şedinţe speciale a Parlamentului în timpul căreia urmează să fie revotate proiectele respinse anterior de preşedintele Igor Dodon. Este vorba de mai multe iniţiative ale coaliţiei majoritare, printre care proiectul tichetelor de masă, proiectul legii cu privire la combaterea terorismului, dar şi proiectul ce vizează reforma Academiei de Ştiinţe.
Potrivit legii, dacă preşedintele respinge un proiect de lege venit din Parlament, iar Legislativul îl votează din nou, şeful statului este obligat să promulge documentul.
La baza proiectului de modificare a Constituţiei, elaborat de democraţi, stă o decizie a Curţii Constituţionale care prevede că orientarea spre spaţiul valorilor democratice europene este un element definitoriu al identităţii naţionale a Republicii Moldova.
Socialiştii, care au 23 de deputaţi în Parlament, spun că vectorul geopolitic al Republicii Moldova trebuie să fie stabilit de popor, printr-un referendum naţional. Mai mult, printr-un comunicat de presă, PSRM îşi reiterează angajamentul privind promovarea vectorului euroasiatic.
Democraţii au decis şi organizarea unei şedinţe speciale a Parlamentului în timpul căreia urmează să fie revotate proiectele respinse anterior de preşedintele Igor Dodon. Este vorba de mai multe iniţiative ale coaliţiei majoritare, printre care proiectul tichetelor de masă, proiectul legii cu privire la combaterea terorismului, dar şi proiectul ce vizează reforma Academiei de Ştiinţe.
Potrivit legii, dacă preşedintele respinge un proiect de lege venit din Parlament, iar Legislativul îl votează din nou, şeful statului este obligat să promulge documentul.
