Avantajele şi dezavantajele sistemului mixt de vot sunt dezbătute de deputaţii de la Chişinău cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia. Experţii europeni se află, zilele acestea, într-o vizită de documentare în Republica Moldova, iar în luna martie vor veni cu recomandări privind modul de implementare a noului sistem electoral aprobat de Parlament. În timpul discuţiilor, opoziţia s-a plâns Comisiei de la Veneţia că noul sistem de vot încurajează abuzurile electorale, pe când guvernarea spune că votul mixt va aduce deputaţii mai aproape de cetăţeni.
Experţii Comisiei de la Veneţia au avut întrevederi separate cu preşedintele Parlamentului, cu deputaţii opoziţiei şi cu cei ai guvernării. Formaţiunile care nu au susţinut documentul s-au plâns europenilor că noul sistem de vot dezavantajează partidele mici, discriminează cetăţenii din disporă şi încurajează corupţia politică.
Opoziţia liberală spune că noul sistem electoral, care impune candidaţilor la funcţia de deputat prezentarea unui certificat de integritate, va lăsa loc de abuzuri.
Deşi au susţinut sistemul mixt de vot, socialiştii se arată şi ei nemulţumiţi de prevederile noii legi electorale. Ei spun că cetăţenii din disporă şi cei din regiunea transnistreană sunt discriminaţi de actuala lege. Potrivit documentului, diaspora va fi reprezentată de 3 deputaţi în Parlament, iar regiunea transnsitreană de 2.
Guvernarea respinge aceste acuzaţii şi spune că, în comparaţie cu celelalte state europene, diaspora Republicii Moldova va avea un grad de reprezentativitate înalt în Parlamentul de la Chişinău.
La alegerile parlamentare de la sfârşitul acestui an, cetăţenii îşi vor alege jumătate din cei 101 deputaţi în baza listelor de partid iar cealaltă jumătate în baza circumscripţiilor electorale uninominale.
Opoziţia liberală spune că noul sistem electoral, care impune candidaţilor la funcţia de deputat prezentarea unui certificat de integritate, va lăsa loc de abuzuri.
Deşi au susţinut sistemul mixt de vot, socialiştii se arată şi ei nemulţumiţi de prevederile noii legi electorale. Ei spun că cetăţenii din disporă şi cei din regiunea transnistreană sunt discriminaţi de actuala lege. Potrivit documentului, diaspora va fi reprezentată de 3 deputaţi în Parlament, iar regiunea transnsitreană de 2.
Guvernarea respinge aceste acuzaţii şi spune că, în comparaţie cu celelalte state europene, diaspora Republicii Moldova va avea un grad de reprezentativitate înalt în Parlamentul de la Chişinău.
La alegerile parlamentare de la sfârşitul acestui an, cetăţenii îşi vor alege jumătate din cei 101 deputaţi în baza listelor de partid iar cealaltă jumătate în baza circumscripţiilor electorale uninominale.
