POLITIC

„Trezeşte-ţi vecinul şi hai la vot!” sau cum a învăţat comunitatea romilor mai multe despre drepturile electorale

post-img

Ce înseamnă alegeri corecte? Cum să votezi? Cine poate candida? La aceste întrebări au aflat răspunsuri peste 11.000 de femei, bărbaţi, tineri, persoane în etate, membri ai comunităţii romilor din Republica Moldova.

Campania de informare a fost desfăşurată timp de jumătate de an de mai multe organizaţii non-guvernamentale, datorită susţinerii proiectului PNUD Moldova „Consolidarea democraţiei în Moldova prin alegeri incluzive şi transparente”, finanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), Ambasada Marii Britanii la Chişinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare şi Ambasada Olandei prin Programul Matra.

Printre oameni, despre alegeri şi participarea tuturor la vot

Aliona Şerban este o tânără de etnie romă care, la ai săi 26 de ani, nu a votat niciodată până acum. A ascultat cu multă atenţie cele povestite la întâlnirea din oraşul Otaci şi, la final, s-a arătat interesată să meargă la vot. ,,Trebuie să schimbăm lucrurile în ţară, mai ales pentru comunitatea romilor pentru că nu au un loc de muncă, nu au bani, nu e bine deloc şi eu pentru asta vreau să votez ca şi romii să aibă condiţii mai bune de trai”, a spus tânăra, care, în aceeaşi zi, a simţit pe propria piele cum are loc un proces electoral şi cum se votează, participând la simularea zilei alegerilor în calitate de votant.

Toate cele 35 de întâlniri de informare şi 25 de simulări pentru ziua alegerilor, realizate de Uniunea Tinerilor Romi din Republica Moldova ,,Tarnă Rom”, cu suportul PNUD Moldova, au fost organizate într-o atmosferă familiară.

Aliona a fost una dintre cele 6350 de femei şi fete de etnie romă care au fost prezente la activităţile de informare şi educare electorală. Marin Alla, preşedintele Uniunii Tinerilor Romi din Republica Moldova ,,Tarnă Rom”, afirmă că aceste întâlniri au provocat o schimbare demult aşteptată de comunitatea romilor: ,,Un aspect pozitiv a fost faptul că femeile roma s-au trezit şi au înţeles că şi votul lor este important, dar mai ales că şi ele pot să candideze de rând cu bărbaţii. De exemplu, femeile din Otaci au spus că ar fi bine să fie reprezentate la nivel naţional sau local de o femeie şi au propus-o pe Raisa Preida, o agricultoare şi o femeie de afaceri cunoscută în această regiune. Iată un cerc vicios care a fost rupt. Prin urmare, atunci când comunici cu oamenii faţă în faţă, se întâmplă minuni”.

Femeile rome, viitoare concurente electorale

Raisa Preida este numele femeii conform actelor de identitate, însă e cunoscută de semenii săi ca Meca. Meca are 64 de ani, este văduvă, are trei băieţi şi o fată şi tocmai vreo 15 nepoţi şi 8 strănepoţi. A locuit în Otaci toată viaţa sa, face agricultură şi are câteva afaceri mici în oraş. De când a decedat soţul ei, ea a preluat afacerea din agricultură. Acum, ea şi-ar dori să facă mai multe pentru comunitatea sa. Recunoaşte că s-a mai gândit să candideze, însă niciodată nu a avut suficient curaj pentru a se informa şi pentru a face nişte paşi concreţi. Însă, după ce a văzut reacţia romilor la subiectele electorale şi, mai ales, a simţit încrederea pe care i-a acordat-o comunitatea, îşi propune pe viitor să aducă o schimbare în oraşul Otaci.

,,Eu îmi propun ca oraşul Otaci să devină un oraş de cinste cu populaţia pe care o are. Vreau să creez locuri de muncă. Nu-mi doresc ca tinerii să stea în stradă şi să consume droguri. Eu vreau ca fiecare locuitor al oraşului să aibă un trai decent. Vreau ca femeile să fie promovate şi angajate. Vreau ca familiile sărace de romi sau alte etnii din oraş să aibă posibilitatea de a-şi creşte copiii în condiţii mai bune”, relatează Raisa Preida.

Femeia mai spune că e deranjată de excluderea romilor: ,,Noi, romii, suntem discriminaţi. Dar acest lucru trebuie stopat. Noi suntem cetăţeni ai acestei ţări şi trebuie să avem aceleaşi drepturi. Eu voi promova diversitatea. Voi contribui ca oamenii să înţeleagă ce trebuie să facă fiecare pentru ţară”.

Simularea alegerilor – un exerciţiu care a trezit interes printre romi

Şi pentru tinerii romi, informaţiile pe care le-au aflat despre procesul electoral şi, mai ales, simularea votului, a fost o premieră. ,,Exerciţiul de simulare a zilei alegerilor permite ca oamenii să înţeleagă ce se întâmplă de la intrarea în secţia de votare şi până la ieşire, dar în afară de aceasta, ei află care sunt documentele în baza cărora se permite să votezi, câte buletine de vot trebuie să iei, cum aplici ştampila corect”, a spus Marin Alla, organizatorul campaniei.

Alexei Şerban este judecător al comunităţii romilor în Soroca, un titlu obţinut datorită experienţei şi cunoaşterii profunde a tradiţiilor rome, dar şi legislaţiei Republicii Moldova. Şi pentru el, exerciţiul de simulare a zilei alegerilor a fost unul interesant şi util. ,,Iată ce s-a făcut azi, nouă tare ne place şi poate a da Dumnezeu să mai faceţi aşa ceva. Fiecare votează pentru acela pentru care vrea, nu punem pe nimeni cu forţa, nu obligăm, aceasta e decizia lor care e una din inimă. Trebuie să votăm şi, la un moment dat, să alegem un membru al nostru, unul de care avem nevoie noi aici, în Soroca”, spune judecătorul romilor.

Echipele de voluntari au mers din casă în casă pentru a sta de vorbă cu populaţia romă

Campania de informare şi educare electorală a presupus mai mult decât şedinţe. În fiecare localitate, au fost formate echipe mobile de voluntari, tot membri ai comunităţii, care au mers din casă în casă pentru a sta de vorbă despre procesele electorale şi responsabilitatea votului. Unul dintre sloganele folosite de voluntari a fost ,,Trezeşte-ţi vecinul şi hai la vot”, astfel romii reuşind să se mobilizeze pentru a deveni cetăţeni activi şi parte a procesului electoral.

Steliana Imanverdieva este mediatoare comunitară în oraşul Soroca. Şi, timp de mai mult de jumătate de an, a fost voluntară în cadrul campaniei de informare şi educare electorală la Soroca. Spune că una din problemele discutate a fost lipsa vizei de domiciliu sau schimbarea acesteia. ,,Am fost la toţi la acasă şi i-am informat ce trebuie să facă şi cum să voteze. Sunt multe persoane rome care nu au viză de domiciliu şi în acest caz trebuie să meargă din timp să informeze ca să poată vota în oraş”, povesteşte Steliana.

Robert Cerari preşedintele Asociaţiei Bare-Rom, spune cu regret că ,,Până în ziua de azi noi avem puţini romi care ies la votare. Şi nu că nu vor să iasă, dar nu ştiu cum să iasă. Asta este problema şi eu am vorbit de foarte multe ori. Oameni buni, noi trebuie să învăţăm comunitatea romă să iasă la votare, cum să voteze. Îi rog pe toţi cei care pot să meargă la vot, să meargă şi să voteze cu inima, nu cu 200 de lei sau 100 de lei. Sunt nouă oameni din familia mea care deja au vârsta de votare şi vor merge la vot”.

Şi Robert Cerari şi-ar dori să candideze în timpul apropiat pentru ca romii să aibă un reprezentant care să le apere drepturile lor cetăţeneşti. ,,Romii în Republica Moldova sunt aceiaşi cetăţeni, cu aceleaşi drepturi şi obligaţiuni. Dar sunt daţi puţin la o parte. Şi acesta nu este un lucru normal”, afirmă preşedintele Asociaţiei Bare-Rom.

Rezultatele campaniei de informare se resimt, în primul rând, în atitudinea oamenilor faţă de alegeri şi drepturile lor electorale. ,,Înainte de a începe această campanie, lumea trata subiectul politicii şi alegerilor ca unul de prisos, dar ca rezultat al activităţilor la care au participat, membrii comunităţii au aflat ce este, în general, politica şi de ce sunt importante alegerile dar, mai ales, votul fiecărui cetăţean”, conchide Marin Alla, preşedintele Uniunii Tinerilor Romi din Republica Moldova „Tarnă Rom”.