Potrivit portalului Stop Fals, în ultimele câteva săptămâni, devalorizarea leului a devenit subiectul economic numărul unu în Republica Moldova. Cu câteva zile în urmă, tema fost preluată şi de mass-media loiale Partidului Democrat, care au explicat căderea valutei naţionale prin instabilitatea politică din ţară.

„Specialiştii presupun că fluctuaţiile valutare sunt determinate de factori politici. Mai exact, de incapacitatea parlamentarilor de a crea o majoritate parlamentară, şi, respectiv, un nou Guvern”, s-a accentuat în buletinul de ştiri difuzat în prime time de Publika TV, care aparţine liderului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. 

Ştiri cu un mesaj similar au fost difuzate şi de alte canale TV, care fac parte din holdingul media al Partidului Democrat. Autorii subiectelor dădeau de înţeles că lipsa coaliţiei de guvernare cauzează căderea leului. Autorii reportajelor făceau referinţă la opinia câtorva experţi. 

În cadrul ştirilor au fost prezentate şi opiniile cetăţenilor care se tem de o cădere şi mai mare a leului, dacă nu se va forma guvernul: „Dacă vor forma guvernul, leul se va întări. Vedeţi ce se întâmplă acum. Dacă nu vor forma guvernul, leul va cădea şi mai mult”.

De la începutul lunii aprilie, cursul leului moldovenesc faţă de dolarul SUA s-a micşorat cu 3%. Astfel, dacă pe 1 aprilie cursul stabilit de BNM a fost de 17,35 lei pentru $1, atunci pe 18 aprilie cursul a fost de 17,88 lei pentru $1. Cursul monedei euro s-a modificat de la 19,49 lei la 20,22 lei pentru €1. Banca Naţională stabileşte cursul leului moldovenesc faţă de dolarul SUA, iar cursurile pentru alte valute se stabilesc în baza cotării încrucişate a acestor valute, de exemplu euro faţă de dolar SUA.

Banca Naţională a Moldovei asigură că nu există „premise pentru situaţii de criză” pe piaţa valutară a ţării. „Există mici diferenţe între cererea şi oferta de valută străină. Principalii operatori ai pieţei dau dovadă de calm şi lucrează în regim normal”, se spune în declaraţia băncii, publicată pe 17 aprilie.

În comunicat se menţionează că „BNM nu prognozează [...] dinamica leului”, sarcina sa principală fiind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. „Banca Naţională dispune de suficiente pârghii de influenţă în piaţa valutară, inclusiv rezerve valutare necesare (4,7 luni de import), pentru a reacţiona operativ în caz de necesitate”.

Bănca Naţională a Moldovei, fiind contactată de Stop Fals, ca să explice care sunt cauzele devalorizării leului moldovenesc faţă de dolarul SUA şi dacă factorii politici au legătură cu acest proces, au spus că schimbarea cursului „este condiţionată de o multitudine de factori ai cererii”. „În ultimul timp a existat o cerere sporită de valută din partea agenţilor economici - importatori. În acelaşi timp, persoanele fizice nu au acoperit această cerere cu ofertă de valută. Acest dezechilibru explică devalorizarea lentă a leului moldovenesc în aprilie”, se menţionează în răspunsul BNM.

În răspuns mai este menţionat că creşterea cursului monedei Euro este condiţionată de creşterea cursului Euro faţă de Dolar — de la $1,1218 la $1,13 pentru €1.

După ce BNM a publicat comunicatul, în cadrul buletinelor de ştiri, canalul Publika TV a comunicat că regulatorul bancar are suficiente pârghii pentru a nu permite căderea leului şi că după Sărbătorile Pascale leul se va întări.

Veaceslav Ioniţă, expert IDIS Viitorul, a menţionat că există legătură între căderea valutei naţionale şi situaţia politică, însă una indirectă. „Deja de trei ori în timpul perioadelor electorale recente creşte tensiunea şi oamenii de afaceri cumpără valuta. La început de an, se reduce numărul de depozite în lei, creşte cererea pentru valută. Timp de patru luni, din noiembrie 2018 şi până în februarie 2019 (nu există statistici mai recente), cererea pentru valută este cu aproape $250 mln mai mare decât oferta”, a declarat Ioniţă.

Potrivit expertului, „este natural ca această situaţie să ducă la devalorizarea leului moldovenesc”. „În perioada decembrie – februarie, Banca Naţională a intervenit dur pentru a menţine cursul valutar până la alegeri [din contul intervenţiilor pe piaţa valutară]. Au întins-o astfel, încât cursul chiar s-a consolidat puţin, în pofida deficitului de valută. Acum cursul a fost lăsat liber şi el acumulează ceea ce nu a fot permis în ianuarie-februarie”, este de părere expertul.

Din noiembrie anul trecut şi până în februarie anului curent, BNM a intervenit în situaţia de pe piaţa valutară. Atunci rezervele valutare ale ţării s-au redus cu $250 mln. Experţii au legat acest lucru cu alegerile parlamentare. 

Expertul economic al Transparency International-Moldova, Veaceslav Negruţa, spune că, dacă e să urmăm logica ştirilor de pe canalele TV ale holdingului, atunci „cursul valutar nu se stabileşte în baza cererii şi a ofertei, a politicii monetare şi de sterilizare a BNM”, ci în funcţie de situaţia politică. „Orice curs menţinut în mod artificial pentru o perioadă îndelungată costă Banca Naţională scump şi duce la micşorarea rezervelor valutare. Statistica BNM confirmă că în decursul ultimelor patru luni, în special înaintea alegerilor parlamentare, regulatorul a vândut masiv valuta, pentru a demonstra stabilitatea declarată de autorităţi”, a accentuat Negruţa.

Într-o astfel de situaţie, a continuat el, „corectarea” cursului este inevitabilă. Expertul a menţionat că înainte de alegeri „a fost admisă distorsionarea cursului [real], prin sacrificarea rezervelor valutare”. „Din păcate, acest lucru s-a făcut pentru a manipula cu stabilitatea în timpul campaniei electorale”, a explicat expertul.

La rândul său, Tatiana Lariuşina, doctor în economie, a menţionat caracterul riscant al unor astfel de mesaje transmise de către canalele TV. „În astfel de situaţii, de regulă, declaraţiile se fac cu multă grijă. Autorităţile dimpotrivă încearcă să nu aţâţe spiritele. Aici e şi multă psihologie la mijloc, or, acest lucru se poate reflecta asupra diferitor categorii de persoane”, consideră Lariuşina.