POLITIC

Societatea civilă constată lipsa progreselor pe domenii strategice legate de Acordul de Asociere

post-img

Priorităţile strategice ce ţin de lupta împotriva corupţiei şi reforma justiţiei, stabilite în vara anului trecut de către Guvernul Sandu, au trenat după schimbarea acestuia. Îngrijorează concentrarea puterii de către şeful statului şi faptul că au loc acţiuni politizate legate de perioada preelectorală pentru alegerea preşedintelui ţării. Sunt constatări ale Platformei Societăţii Civile Uniunea Europeană – Republica Moldova.

Ion Guzun, copreşedinte, a remarcat în cadrul reuniunii a şasea a Platformei, că, la cinci ani de la semnarea Acordului de Asociere cu UE, sunt rezultate vizibile în ceea ce priveşte securitatea la frontieră, interconectarea energetică, mobilitatea persoanelor, însă sunt domenii unde nu se simt schimbări, chiar dacă au fost făcute modificări la legislaţie. Este vorba de reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi procesul de democratizare.

Potrivit lui Ion Guzun, nu poate fi trecut cu vederea faptul că susţinerea financiară din partea UE a luat o altă direcţie, iar Strategia de reformă a justiţiei pentru perioada 2011-2016, extinsă ulterior pentru 2017, a expirat, iar de atunci nicio foaie de parcurs sau acţiuni prioritare nu au fost stabilite. „Noua strategie a reformei sectorului de justiţie – un document nou în care noi nu vedem o viziune strategică ce ţine de domeniul justiţiei. O listă de acţiuni prioritare şi mai puţin strategice”, a comentat Igor Guzun. Copreşedintele Platformei a mai spus că trezeşte îngrijorare faptul că domeniul mass-media continuă să fie afectat, propaganda rusească continuă sub auspiciile altor instituţii media, care au mai făcut asemenea lucru anterior.

Cristian Pîrvulescu, la fel copreşedinte al Platformei, spune că schimbările care au avut loc vara trecută au fost primite cu încredere, iar acum trezeşte îngrijorare faptul că o serie de priorităţi care au fost considerate necesare, legate de consolidarea statului de drept, întărirea justiţiei şi de luptă împotriva corupţiei, nu par să fie la fel de importante.

Directorul executiv al asociaţiei obşteşti  Transparency International Moldova, Lilia Caraşciuc, a menţionat că deseori succesele sunt doar pe hârtie, iar acum, cu părere de rău, nu poate constata succese nici pe hârtie. „Punem multe speranţe pe acea presiune pe care o exercită instituţiile europene asupra statului Republica Moldova, ca să-şi cureţe mâinile, dacă are aspiraţii europene”, a menţionat Lilia Caraşciuc.

Peter Michalko, şeful Delegaţiei UE la Chişinău, a declarat că UE doreşte să vadă voinţă politică şi acţiuni concrete în domenii precum democraţia, mass-media, pluralismul politic şi implicarea societăţii civile. UE va urmări cu atenţie desfăşurarea alegerilor prezidenţiale şi atenţionează cu această ocazie asupra măsurilor necesare pentru a redresa deficienţele semnalate anterior: finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, votul din diasporă etc.

Eugen Revenco, secretar general de stat la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a spus, la rândul său, că integrarea europeană este şi rămâne prioritatea politicii interne şi externe a Republicii Moldova şi că acţiunile prioritare sunt coordonate la nivelul instituţiilor guvernamentale.