POLITIC

Sergiu Litvinenco, despre scenariile şi paşii care vor duce spre alegeri parlamentare anticipate

post-img

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco declară că există două scenarii care ar putea duce la alegeri parlamentare anticipate: fi cel puţin 51 de deputaţi nu votează de două ori pentru învestirea unui nou guvern, fie situaţia în care nu există certitudinea că nu se găsesc 51 de deputaţi care să nu voteze un nou guvern. În ambele scenarii, decizia cu privire la data concretă aparţine Preşedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, spune Sergiu Litvinenco.

Deputatul descrie pe paşi, fiecare din scenariu: 

„SCENARIUL NR.1
Dacă într-adevăr se doresc alegeri parlamentare anticipate, prezint mai jos o foie de parcurs şi un calendar aproximativ cu privire la declanşarea acestora. Acestea sunt valabile exclusiv în situaţia în care toate fracţiunile/grupurile parlamentare sau cel puţin o parte din ele (dar care alcătuiesc cel puţin 51 de deputaţi) declară public şi – cel mai important – ulterior îşi respectă angajamentul în vederea neacordării votului de încredere pentru candidaţii la funcţia de Prim-ministru.

Acest scenariu include următorii paşi.

Pasul 1. 25 decembrie 2020 – Guvernul Chicu sau Prim-ministrul Ion Chicu îşi dă demisia ori i se acordă vot de neîncredere (prin moţiune de cenzură).
Pasul 2. 26 decembrie 2020 – Preşedintele Republicii Moldova Maia Sandu cheamă fracţiunile parlamentare la consultări. Pe baza unui calendar determinat de Preşedintele ţării, în aceeaşi zi au loc consultările respective.
Pasul 3. 27 decembrie 2020 – Preşedintele Republicii Moldova Maia Sandu desemnează un candidat la funcţia de Prim-ministru şi-l autorizează să întocmească programul de activitate şi lista Guvernului.
Pasul 4. 28 decembrie 2020 – candidatul la funcţia de Prim-ministru cere Parlamentului votul de încredere asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului, înaintând un demers corespunzător legislativului.
Pasul 5. 28 decembrie 2020 – Preşedintele Parlamentului, recepţionând demersul candidatului la funcţia de Prim-ministru, convoacă Parlamentul în sesiune extraordinară sau specială pentru ziua 31 decembrie 2020.
Pasul 6. 31 decembrie 2020 – Parlamentul este convocat în şedinţă plenară. În cadrul acesteia, Parlamentul respinge votul de încredere asupra programului de activitate şi listei Guvernului (adică se întrunesc mai puţin decât 51 de voturi) sau şedinţa nu este deliberativă în lipsă de cvorum. Din această dată – 31 decembrie 2020 – încep să curgă cele 45 de zile prevăzute la art.85 alin.(2) din Constituţie.
Pasul 7. 1 ianuarie 2021 – 14 februarie 2021 – se mai urmează o dată acţiunile descrise în paşii 2 – 6.
Pasul 8. 15 februarie 2021 (adică în a 46-a zi de la prima solicitare de învestitură) – Preşedintele Republicii Moldova solicită Curţii Constituţionale să constate, prin aviz, circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului.
Pasul 9. 16 februarie 2021 – Curtea Constituţională emite un aviz prin care constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului.
Pasul 10: 17 februarie 2021 – Preşedintele Republicii Moldova emite decretul cu privire la dizolvarea Parlamentului şi stabilirea datei alegerilor anticipate.

Alegerile parlamentare anticipate se pot desfăşura între data de 19 aprilie 2021 şi 16 mai 2021 Dacă e să luăm în calcul că alegerile au loc duminică, atunci Preşedintele Republicii Moldova, în cadrul acestui scenariu, va trebui să aleagă să stabilească data alegerilor în una din următoarele zile: 25 aprilie 2021, 2 mai 2021, 9 mai 2021 sau 16 mai 2021.

SCENARIUL NR.2

Întrucât nu avem certitudinea că ”în ceasul al doisprezecelea” cel puţin 51 de deputaţi nu se vor răzgândi şi – vorba unui personaj aflat la sfârşit de carieră politică – vor fi gata să voteze chiar şi o ”taburetcă” în funcţia de Prim-ministru, trebuie să luăm în calcul şi acest scenariu.
În acest scenariu nu se va mai merge pe dizolvarea Parlamentului potrivit art.85 alin.(2) din Constituţie, ci potrivit art.85 alin.(1) din Constituţie aşa cum acesta a fost interpretat de jurisprudenţa Curţii Constituţionale (conform Hotărârii nr.30/2013, ”termenul de 3 luni începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat necesitatea formării unui nou Guvern, curge indiferent de declanşarea procedurilor de formare a noului Guvern sau/şi de efectuarea procedurilor prevăzute de alineatul (2) al articolului 85 din Constituţie, include perioadele de consultare a fracţiunilor parlamentare şi de efectuare a altor proceduri legale şi constituie termenul limită pentru formarea noului Guvern”).

Altfel spus, în cadrul acestui scenariu, momentul dizolvării Parlamentului este prima zi de la expirarea celor 3 luni în care nu s-a reuşit învestirea unui Guvern începând cu data apariţiei circumstanţelor ce au determinat necesitatea formării unui Guvern (adică demisia Guvernului sau a Prim-ministrului ori votarea moţiunii de cenzură), fără ca în acest răstimp să fie consumate procedurile menţionate în actul Curţii Constituţionale citat mai sus.

Paşii necesari de a fi parcurşi în cadrul acestui scenariu sunt următorii:

Pasul 1. 25 decembrie 2020 – Guvernul Chicu sau Prim-ministrul Ion Chicu îşi dă demisia ori i se acordă vot de neîncredere (prin moţiune de cenzură). Din această dată – 25 decembrie 2020 – încep să curgă cele 3 luni prevăzute la art.85 alin.(1) din Constituţie.
Pasul 2. 26 decembrie 2020 – Preşedintele Republicii Moldova Maia Sandu cheamă fracţiunile parlamentare la consultări. Pe baza unui calendar determinat de Preşedintele ţării, în aceeaşi zi au loc consultările respective.
Pasul 3. 26 decembrie 2020 – 25 martie 2021 – Nu se consumă procedurile prevăzute de Hotărârea nr.30/2013 cum, de exemplu: Preşedintele Republicii Moldova nu desemnează un candidat la funcţia de Prim-ministru; candidatul la funcţia de Prim-ministru nu prezintă Parlamentului demersul cu privire la programul şi lista Guvernului; Preşedintele Parlamentului nu convoacă sesiunea extraordinară sau specială, ori, odată convocată, nu este cvorum la şedinţa Parlamentului respectivă; candidatul la funcţia de Prim-ministru nu se prezintă în plenul Parlamentului pentru a solicita vot de încredere pentru programul de activitate şi lista Guvernului; sau oricare alte circumstanţe şi situaţii.
Pasul 4. 26 martie 2021 (în prima zi de la expirarea celor 3 luni de la demisia Guvernului sau a Prim-ministrului ori acordarea votului de neîncredere) – Preşedintele Republicii Moldova cheamă fracţiunile parlamentare la consultări. Pe baza unui calendar determinat de Preşedintele ţării, în aceeaşi zi au loc consultările respective.
Pasul 5. 26 martie 2021 (în prima zi de la expirarea celor 3 luni de la demisia Guvernului sau a Prim-ministrului) – Preşedintele Republicii Moldova solicită Curţii Constituţionale să constate, prin aviz, circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului.
Pasul 6. 27 martie 2021 – Curtea Constituţională emite un aviz prin care constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului.
Pasul 7. 28 martie 2021 – Preşedintele Republicii Moldova emite decretul cu privire la dizolvarea Parlamentului şi stabilirea datei alegerilor anticipate.”

Deputatul spune că, astfel, alegerile parlamentare anticipate se pot desfăşura între data de 28 mai 2021 şi 27 iunie 2021: „Dacă e să luăm în calcul că alegerile au loc duminică, atunci Preşedintele Republicii Moldova, în cadrul acestui scenariu, va trebui să aleagă să stabilească data alegerilor în una din următoarele zile: 30 mai 2021, 6 iunie 2021, 13 iunie 2021 sau 27 iunie 2021”.
 
Acest calendar, mai spune Litvinenco, arată că ”negocierile informale” în care„ ne tot bagă unii” sunt „poveşti de adormit copiii”.