POLITIC

Retrospectiva politică a anului 2019 - între agonie şi extaz

Două scrutine electorale, 3 guverne şi căderea regimului Plahotniuc. Sunt cele mai importante evenimente politice ale anului 2019, care au marcat societatea şi au schimbat cursul istoriei Republicii Moldova. Într-un an de zile, clasa politică de la Chişinău a înregistrat victorii, dar mai ales eşecuri zguduitoare.

Am asistat nedumeriţi şi contrariaţi la situaţia dualităţii de putere din luna iunie, atunci când, în premieră absolută, Republica Moldova a avut doi preşedinţi şi doi premieri. Urmăriţi în continuare retrospectiva celor mai importante evenimente politice ale anului 2019.

2019 poate fi considerat, pe bună dreptate, cel mai tumultos an de la independenţă încoace. Niciodată în istoria ţării evenimentele politice nu s-au succedat cu o viteză atât de mare. Anul politic 2019 debutează cu scrutinul electoral parlamentar din 24 februarie. În urma alegerilor, în Legislativ acced socialiştii, obţinând cele mai multe mandate de deputat

„Cel mai important eveniment politic pentru echipa noastră a acumulat cel mai bun scor la alegerile parlamentare din februarie”,  adeclarat GRIGORE NOVAC, deputat PSRM.

Pe locul doi se clasează democraţii, fiind urmaţi de blocul politic ACUM şi partidul politic Şor. Imposibilitatea de a crea o majoritate parlamentară care să voteze noul guvern a generat o criză politică de aproape 3 luni.

Pe ultima sută de metri, socialiştii şi pro-europenii blocului ACUM decid crearea unei coaliţii şi formarea guvernului condus de liderul PAS, Maia Sandu. În acelaşi timp, premierul de atunci Pavel Filip, acoperit de deciziile Curţii Constituţionale, preia atribuţiile de şef al statului, decretează dizolvarea Legislativului şi stabileşte data alegerilor parlamentare anticipate.

„V-am invitat astăzi pentru a semna în faţa dvs decretul de stabilire a alegerilor anticipate pentru data de 6 septembrie”, declarase PAVEL FILIP, ex-premier pe 9 iunie 2019.

Timp de câteva zile, Republica Moldova a fost într-o situaţie jenantă în faţa partenerilor externi, având două Guverne, cel în exerciţiu condus de Pavel Filip şi guvernul nou-format condus de Maia Sandu. La scurt timp, Partidul Democrat anunţă cedarea paşnică a puterii şi trecerea în opoziţie.

„Prim-ministrul şi toţi miniştrii vor demisiona începând cu ziua de astăzi. Decizia noastră va fi un semnal clar că PDM nu se ţine de putere”, a spus pe 14 iunie Vlad Cebotari, PDM.

Socialiştii şi pro-europenii blocului politic ACUM îşi încep activitatea în guvern şi parlament, demarând aşa-zisa dezoligarhizare a ţării. Cu voturile PSRM – ACUM sunt demişi toţi şefii de instituţii numiţi anterior de guvernarea democrată. Deputaţii blocului ACUM spun că cel mai mare succes al lor este eliberarea ţării din captivitate.

„Eu cred că cele mai mari realizări sunt că am scăpat de un dictator şi am schimbat aerul în RM. Cu părere de rău acum se face tot posibilul ca acest dictator să fie înlocuit cu alt dictator”, a spus ALEXANDRU SLUSARI, vicepreşedintele Parlamentului

„Am scăpat ţara de Plahotniuc. Nu mai există acea stare de teroare în societate. Este partea bună, dar nu suntem mulţumiţi că Dodon încearcă să se tranforme în Plahotniuc”, a declarat şi SERGIU LITVINENCO, deputat ACUM

La doar câteva zile de la învestirea guvernului Sandu, fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc anunţă că din motive de securitate părăseşte Republica Moldova. Ulterior renunţă la mandatul de deputat şi la cel de lider de partid. La scurt timp după plecarea lui Plahotniuc de la putere, fostul premier Filip preia funcţia de preşedinte PDM şi devine lider al opoziţiei.

„Eu sunt fericită că PDM a rezistat intemperiilor, Noul său lider, Pavel Filip continuă parcursul european care este obiectivul principal al partidului nostru”, a precizat MONICA BABUC, vicepreşedintele Parlamentului

După 5 luni de guvernare PSRM-ACUM, are loc  o nouă lovitură pentru stabilitatea clasei politice de la Chişinău. Guvernul condus de Maia Sandu îşi angajează răspunderea pentru proiectul de modificare a legii cu privire la procuratură, astfel încât premierul să fie cel care numeşte lista scurtă de candidaţi la şefia procuraturii generale.

„Acest exerciţiu este pe responsabilitatea politică a noastră. Eu am mers din sat în sat şi le-am promis oamenilor justiţie. Şi respectiv, eu trebuie să-mi asum această răspundere”, a spus Maia Sandu pe 6 noiembrie.

Decizia Executivului Sandu declanşează o nouă criză politică. Guvernul Sandu este demis prin moţiune de cenzură cu voturile socialiştilor şi democraţilor.

Noua criză politică de la Chişinău de dovedeşte a fi de scurtă durată. În doar 48 de ore este votat în parlament cu voturile PSRM şi PDM, guvernul tehnocrat condus de consilierul prezidenţial, fostul ministru al Finanţelor, Ion Chicu.

Politicienii de la Chişinău califică anul politic 2019 drept unul dintre cei mai complicaţi din istoria ţării. Un an în care democraţia şi parcursul european al Republicii Moldova au fost puse la grea încercare.

„Îmi doresc ca RM să aibă o nouă faţă politică, ceea ce avem acum este un dezastru. Cu indemnizaţii pentru preşedinte de 560 de mii de lei, într-o ţară unde pensiile sunt dezastruoase”, a declarat IURIE RENIŢĂ, deputat ACUM.

„Bun a fost că am reuşit să dăm jos regimul Plahotniuc care indiscutabil a fost cea mai performanţă politică a anului, n-am reuşit să menţinem cursul pro-european şi să avem o guvernare pro-europeană autentică şi asta este cel mai mare minus”, a spus OCTAVIAN ŢÎCU, deputat neafiliat

Anul 2020 se anunţă a fi unul la fel de agitat, fiind de asemenea un an electoral. În luna martie vom avea alegeri parlamentare repetate în circumscripţia Hânceşti. Tot în 2020, cetăţenii Republicii Moldova îşi vor alege preşedintele. Scrutinul prezidenţial ar putea avea loc în luna noiembrie.