Potrivit publicaţiei, documentul oficial, numit "Viziune" şi care prezintă punctul de vedere al Guvernului referitor la statutul Transnistriei în componenţa Republicii Moldova, ar putea fi prezentat în viitorul apropiat. Autorul Vladimir Soloviov nu exclude că proiectul statutului Transnistriei ar putea fi prezentat oficial înainte de summit-ul Consiliului Miniştrilor de Externe ai statelor OSCE, care va avea loc pe 7-8 decembrie la Viena.

Potrivit surselor "Kommersant", documentul începe cu o constatare a necesităţii de a retrage trupele ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova, deoarece "Chişinăul acţionează din faptul că, în 1999, la summit-ul OSCE de la Istanbul, Rusia s-a angajat să evacueze trupele, armamentul şi muniţiile de pe teritoriul Republicii Moldova până în anul 2003". În "Viziune" se menţionează şi despre operaţiunea de menţinere a păcii pe Nistru, la care participă contingente militare din Rusia, Republica Moldova şi Transnistria, în contextul transformării acesteia într-o misiune civilă cu mandat internaţional.

"Ambele poziţii fixate în document - despre retragerea GOTR şi evacuarea muniţiilor şi despre transformarea operaţiunii de menţinere a păcii în misiune civilă cu mandat internaţional - nu sunt ceva nou. Chişinăul repetă aceste cerinţe de mult şi peste tot. Ultima dată prim-ministrul Pavel Filip le-a repetat la sesiunea recentă a Adunării Generale a ONU", scrie "Kommersant".

Potrivit publicaţiei, referitor la statutul juridic al Transnistriei în componenţa Republicii Moldova, acesta seamănă cu statutul autonomiei Găgăuze.

"În documentul pregătit de Guvern, statutul Transnistriei este similar cu statutul Găgăuziei, dar cu mai puţine competenţe", spune o sursă familiarizată cu documentul. Potrivit acesteia, documentul prevede păstrarea constituţiei, şefului regiunii, parlamentului şi guvernului Transnistriei, însă nu şi dreptul, de exemplu, de a adopta legi, ci numai acte normative", notează ziarul.

Potrivit interlocutorilor "Kommersant", "aceasta este o poziţie de negocieri, care se poate schimba".

În opinia publicaţiei, documentul nu are ceva nou deosebit, deoarece prevederile sale principale au fost exprimate în repetate rânduri de către Chişinăul oficial. "Kommersant" consideră că "există o anumită noutate în text, la secţiunea dedicată limbilor".

"În "Viziune", limba de stat este propusă a fi numită nu moldovenească, dar română. Această prevedere, dacă rămâne în versiunea finală a documentului, va provoca cu siguranţă controverse. Mai mult, în Republica Moldova, numele limbii de stat este încă un subiect controversat. În Constituţia ţării limba este numită moldovenească, care funcţionează în baza graficii latine. Cu toate acestea, în societate şi printre elite nu există un consens în această chestiune", aminteşte ziarul.

Potrivit surselor sale, proiectul a fost scris de directorul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) "Viitorul", fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, şi analistul român Iulian Chifu, care a fost consilier al preşedintelui României pentru securitatea naţională în perioada când această funcţie era deţinută de Traian Băsescu. Ulterior, textul a fost prelucrat de vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, şi amabasadorul cu misiuni speciale al MAE al Republicii Moldova, Ion Stăvilă.