Dorinţa preşedintelui de a decora paramilitari transnistreni şi pacificatori ruşi ştirbeşte şi subminează suveranitatea şi inviolabilitatea Republicii Moldova, susţin experţii Asociaţiei Promo-LEX.
Într-o analiză efectuată, aceştia menţionează că intenţia şefului statului nu poate fi fundamentată juridic, gestul său fiind tratat de o bună parte a populaţiei drept o provocare la adresa victimelor războiului din 1992 şi o sfidare a normelor juridice în vigoare, transmite IPN.
Potrivit autorilor analizei, conferirea decoraţiilor unor reprezentanţi ai forţelor militare străine şi unor structuri paramilitare ilegale, săvârşită de un cetăţean al Republicii Moldova, urmează a fi calificată drept ilegală. Mesajul preşedintelui Dodon, în care spune că ar decora militarii transnistreni „dacă ar dori”, potrivit experţilor Promo-LEX, scoate la suprafaţă faptul că, oferirea decoraţiilor este mai degrabă o sugestie dată de preşedinte, în care ar recunoaşte statutul unor forţe paramilitare ilegale, aşa cum sunt cele transnistrene.
Procuratura are pe rol câteva cauze penale privind activitatea unor detaşamente militare ilegale pe teritoriul Republicii Moldova, însă nu există nicio sentinţă. Totodată, legea privind distincţiile de stat ale Republicii Moldova prevede că acestea sunt ordinele, medaliile, inclusiv jubiliare, titlurile onorifice, care se conferă în semn de recunoştinţă şi apreciere a meritelor persoanelor fizice şi juridice ce s-au evidenţiat în timp de pace sau în perioada operaţiunilor militare. Iar alt articol al legii spune că „retragerea distincţiilor de stat se va efectua în cazul în care persoana decorată a săvârşit fapte ce contravin prevederilor Constituţiei”.
În analiză se menţionează că gestul preşedintelui continuă acţiunile de dezbinare a societăţii. Potrivit Promo-LEX, Igor Dodon ar urma să cunoască faptul că retragerea armatei străine şi a muniţiilor de pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de simpatiile sale personale şi de partid, nu este doar un angajament internaţional, asumat de Federaţia Rusă prin Acordul din 1992 şi a Rezoluţiei Adunării Parlamentare OSCE la Istanbul din 1999, ci şi o obligaţie a Federaţiei Ruse potrivit dreptului internaţional şi prevederilor Constituţiei moldoveneşti, care stipulează că orice stat străin este obligat să-şi retragă trupele militare la simpla cerere a Republicii Moldova fără a putea invoca probleme de ordin organizatoric sau de orice alt fel. Experţii precizează că este important de precizat că şi Curtea Constituţională a pronunţat recent o hotărâre cu privire la neutralitatea Republicii Moldova, prin care a reiterat că „dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a oricăror trupe sau baze militare, conduse şi controlate de către state străine, este neconstituţională”.
Experţii Promo-LEX consideră că importanţa unui proces de reconciliere este fundamentul soluţionării paşnice a unui conflict. Cu toate acestea, înainte de a lua o decizie de apreciere a rolului contingentelor de pacificare ruse şi a forţelor transnistrene în menţinerea păcii, ar trebui mai întâi a fi desfăşurate discuţii publice. Potrivit lor, decizia de decorare a anumitor persoane trebuie luată nu pe seama unor idei politice şi valori proprii de partid, ci în temeiul principiului meritocraţiei şi legalităţii. „În contextul dat, amintim preşedintelui Igor Dodon că, ideile enunţate anterior privind decorarea militarilor ruşi şi transnistreni, dar şi susţinerea vădită a politicii unui stat străin, care îşi menţine ilegal forţele de ocupare pe teritoriul Moldovei, sunt acţiuni îndreptate împotriva suveranităţii şi inviolabilităţii teritoriale a Republicii Moldova. Acestea fiind contrare jurământului depus la învestirea sa în calitate de preşedinte al Republicii Moldova”, se mai spune în analiză.
Amintim că preşedintele Igor Dodon anunţa la 22 iulie 2017 că este gata de a „conferi distincţii de stat militarilor moldoveni, transnistreni dacă vor dori, şi pacificatorilor ruşi, cu ocazia a 25 de ani de la crearea operaţiunii de menţinere a păcii”.
Igor Dodon îşi argumenta această intenţie prin faptul că ar fi o dovadă de apreciere la cel mai înalt nivel a acestei misiuni de pacificare. Câteva zile mai târziu, la 26 iulie 2017, preşedintele a semnat şi a făcut public decretul său cu privire la decorarea unor reprezentanţi ai Republicii Moldova şi ai Misiunii OSCE în Moldova.
Potrivit autorilor analizei, conferirea decoraţiilor unor reprezentanţi ai forţelor militare străine şi unor structuri paramilitare ilegale, săvârşită de un cetăţean al Republicii Moldova, urmează a fi calificată drept ilegală. Mesajul preşedintelui Dodon, în care spune că ar decora militarii transnistreni „dacă ar dori”, potrivit experţilor Promo-LEX, scoate la suprafaţă faptul că, oferirea decoraţiilor este mai degrabă o sugestie dată de preşedinte, în care ar recunoaşte statutul unor forţe paramilitare ilegale, aşa cum sunt cele transnistrene.
Procuratura are pe rol câteva cauze penale privind activitatea unor detaşamente militare ilegale pe teritoriul Republicii Moldova, însă nu există nicio sentinţă. Totodată, legea privind distincţiile de stat ale Republicii Moldova prevede că acestea sunt ordinele, medaliile, inclusiv jubiliare, titlurile onorifice, care se conferă în semn de recunoştinţă şi apreciere a meritelor persoanelor fizice şi juridice ce s-au evidenţiat în timp de pace sau în perioada operaţiunilor militare. Iar alt articol al legii spune că „retragerea distincţiilor de stat se va efectua în cazul în care persoana decorată a săvârşit fapte ce contravin prevederilor Constituţiei”.
În analiză se menţionează că gestul preşedintelui continuă acţiunile de dezbinare a societăţii. Potrivit Promo-LEX, Igor Dodon ar urma să cunoască faptul că retragerea armatei străine şi a muniţiilor de pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de simpatiile sale personale şi de partid, nu este doar un angajament internaţional, asumat de Federaţia Rusă prin Acordul din 1992 şi a Rezoluţiei Adunării Parlamentare OSCE la Istanbul din 1999, ci şi o obligaţie a Federaţiei Ruse potrivit dreptului internaţional şi prevederilor Constituţiei moldoveneşti, care stipulează că orice stat străin este obligat să-şi retragă trupele militare la simpla cerere a Republicii Moldova fără a putea invoca probleme de ordin organizatoric sau de orice alt fel. Experţii precizează că este important de precizat că şi Curtea Constituţională a pronunţat recent o hotărâre cu privire la neutralitatea Republicii Moldova, prin care a reiterat că „dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a oricăror trupe sau baze militare, conduse şi controlate de către state străine, este neconstituţională”.
Experţii Promo-LEX consideră că importanţa unui proces de reconciliere este fundamentul soluţionării paşnice a unui conflict. Cu toate acestea, înainte de a lua o decizie de apreciere a rolului contingentelor de pacificare ruse şi a forţelor transnistrene în menţinerea păcii, ar trebui mai întâi a fi desfăşurate discuţii publice. Potrivit lor, decizia de decorare a anumitor persoane trebuie luată nu pe seama unor idei politice şi valori proprii de partid, ci în temeiul principiului meritocraţiei şi legalităţii. „În contextul dat, amintim preşedintelui Igor Dodon că, ideile enunţate anterior privind decorarea militarilor ruşi şi transnistreni, dar şi susţinerea vădită a politicii unui stat străin, care îşi menţine ilegal forţele de ocupare pe teritoriul Moldovei, sunt acţiuni îndreptate împotriva suveranităţii şi inviolabilităţii teritoriale a Republicii Moldova. Acestea fiind contrare jurământului depus la învestirea sa în calitate de preşedinte al Republicii Moldova”, se mai spune în analiză.
Amintim că preşedintele Igor Dodon anunţa la 22 iulie 2017 că este gata de a „conferi distincţii de stat militarilor moldoveni, transnistreni dacă vor dori, şi pacificatorilor ruşi, cu ocazia a 25 de ani de la crearea operaţiunii de menţinere a păcii”.
Igor Dodon îşi argumenta această intenţie prin faptul că ar fi o dovadă de apreciere la cel mai înalt nivel a acestei misiuni de pacificare. Câteva zile mai târziu, la 26 iulie 2017, preşedintele a semnat şi a făcut public decretul său cu privire la decorarea unor reprezentanţi ai Republicii Moldova şi ai Misiunii OSCE în Moldova.
