Andrian Candu a fost ales preşedinte al Parlamentului pe 24 ianuarie 2015, cu voturile deputaţilor democraţi, comunişti şi liberal-democraţi, care formase o guvernare minoritară. 

Pe parcurs, însă, lucrurile s-au aşezat bine pentru democraţi. După ridicarea imunităţii şi arestarea lui Vlad Filat, în octombrie 2015, deputaţii liberal-democraţi, unul câte unul, au părăsit fracţiunea PLDM, rămânând doar cinci. Unii au aderat la PD, alţii, la PPEM-ul lui Iurie Leancă. Şi Vladimir Voronin a fost părăsit de 14 deputaţi. Astfel, Partidul Democrat şi-a croit cea mai mare fracţiune în Parlament. De la 19 la 42 de deputaţi, asumându-şi guvernarea. Reforma sistemului electoral, votată împreună cu socialiştii, a fost una dintre cele mai importante, spune Andrian Candu.

Efectele, însă, deja se văd. Din cauza modului cum a fost aprobat, fără a ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia, europenii au suspendat ajutorul macrofinanciar de 100 de mln de euro, destinat Republicii Moldova. Unii eurodeputaţi au încercat să convingă guvernarea să revadă sistemul electoral.  

Andrian Candu se laudă şi cu reforma procuraturii. Per ansamblu, însă, Justiţia de la Chişinău şchiopătează, iar guvernarea este criticată pentru lipsa rezultatelor în reformarea ei.

Actualul Parlament a adoptat şi pachetul de integritate, care conţine măsuri de combatere a corupţiei şi care obligă peste 55 de mii de funcţionari să-si declare averile şi interesele.

Sancţiuni nu au fost, deoarece autoritatea nu este pe deplin funcţională. Timp de doi ani a fost ales preşedintele autorităţii, iar până astăzi, spre exemplu, nu au fost angajaţii inspectorii de integritate, care urmează să verifice averile şi interesele demnitarilor. Actualul Parlament va intra în istorie şi cu aprobarea unei noi legislaţii care a însănătoşit sistemul financiar – bancar.

Viitorul Parlament urmează să fie ales pe 24 februarie 2019, în baza sistemului electoral mixt.