POLITIC

Politolog: Poziţia UE despre asistenţa financiară pentru R. Moldova contrazice opoziţia

post-img

Sprijinul financiar al UE, la fel ca şi alte aspecte ale integrării europene, constituie o parte din măduva discursului opoziţiei de la Chişinău, scrie politologul Dionis Cenuşa într-un articol de analiză pentru Agenţia IPN.

Debursarea celei de-a doua tranşe din asistenţă macro-financiară a UE a fost acompaniată de aprecierea, dozată, a Comisarului European pentru Economie, Paolo Gentiloni, despre “eforturile de reformă” ale Guvernului Chicu în domenii problematice, precum reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei, punctează politologul.

Aceste declaraţii ale Comisarului european, alături de decizia de a aloca asistenţa UE, contrazice totalmente evaluările făcute de către reprezentaţii PAS şi cei ai Platformei DA (Sergiu Litvinenco şi respectiv Igor Munteanu), consideră Dionis Cenuşa.

El aminteşte că la mijlocul lunii iunie, reprezentanţii opoziţiei au acuzat Guvernul de îndeplinirea incompletă a pre-condiţiilor politice, în particular a celor din domeniul justiţiei.

De asemenea, contrar aprecierilor satisfăcătoare ale Comisiei Europene, cu o zi înainte ca UE să anunţe aprobarea alocării de asistenţă (30 milioane EUR), principalul lider al opoziţiei Maia Sandu a blamat guvernarea pentru neobţinerea celei de-a treia şi finală tranşă – de 40 milioane EUR, evidenţiază Dionis Cenuşa.

El menţionează că ex-premierul Maia Sandu a accentuat faptul că tranşa a treia a fost “anulată” de UE din cauza “iresponsabilităţii şi lenii” guvernării. Politologul însă explică că, din punct de vedere tehnic, UE nu a “anulat” a treia tranşă, ci termenul limită al acordului de finanţare expiră în iulie 2020.

Discrepanţele între viziunea UE şi cea a opoziţiei de la Chişinău are la bază cel puţin trei explicaţii, opinează Dionis Cenuşa.

Potrivit primei ipoteze, lansată de către politolog, UE nu a reuşit să colecteze informaţia detaliată despre progresul adevărat al reformelor, inclusiv din cauza blocării frontierelor. Această ipoteză este puţin probabilă, deoarece Comisia punctează că în decizia sa a reieşit din evaluările interimare din luna februarie.

A doua ipoteză, articulată de Dionis Cenuşa, ţine de faptul că opoziţia are o abordare mai strictă decât cea a UE, iar uneori această abordare conţine şi o doză de subiectivism.

Iar cea din urmă ipoteză a politologului este că UE este la curent cu imperfecţiunea şi caracterul parţial al anumitor reforme, dar optează pentru decizii de(geo-)politizate şi constructive, sprijinind cheltuielile urgente de ordin socio-economic.

Banii europeni par să aibă o dublă importanţă. Aceştia completează bugetul cu care urmează să opereze Guvernul. Totodată, asistenţa UE poate avea o conotaţie politică şi să descurajeze planurile unei părţi din opoziţie de a termina mandatul actualului guvern, concluzionează politologul.