POLITIC

OrheiLandromat – caritate politică

post-img

În contextul alegerilor parlamentare din februarie 2019, politicienii tot mai mult îşi afiliază Asociaţii Obşteşti sau Fundaţii de binefacere, care devin un paradis al finanţărilor netransparente pentru proiectele lor politice, conform unei analize realizate de expertul Andrei Cebotari, contractat de Centrul de Politici şi Reforme.

Pe data de 1 iunie 2018, în oraşul Orhei a fost inaugurat cel mai mare parc de distracţii din Republica Moldova – „ORHEILAND”. Pe site-ul oficial al acestuia era indicat că la construcţia parcului au fost utilizate: cinci mii de tone de nisip, o mie de tone de beton şi cinci mii de tone piatră. Au fost pavaţi aproximativ 14.000 de m2 de teren, iar pe o suprafaţă de 10.000 de m2 a fost amenajat un gazon, care a costat 1.000.000 de lei şi care în prezent e într-o stare deplorabilă. Parcul este dotat cu zeci de tobogane gonflabile, trambuline şi terenuri de joacă pentru copii. Costul estimativ al parcului de distracţii „ORHEILAND” depăşeşte suma de 16.000.000 de lei.

La amenajarea parcului au fost utilizate şi tomberoane de gunoi, care provin dintr-o donaţie efectuată de către Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Deocamdată nu se cunoaşte dacă USAID cunoaşte că tomberoanele din donaţia sa au ajuns în parcul de distracţii „ORHEILAND”.

Asociaţia „Pentru Orhei”, în ultimii ani, a sponsorizat mai multe proiecte ale primarului de la Orhei – Ilan Şor, printre care deschiderea magazinelor sociale – „Merişor”, dar şi construcţia parcului de distracţii din R. Moldova – „Orheiland”. În fruntea asociaţiei s-au aflat mai multe persoane vizate în raportul Kroll, adică potenţiali beneficiari ai „Furtului miliardului”.

Din cauza unei lacune legislative, cheltuielile acestei organizaţii de caritate nu sunt trecute pe seama partidului lui Ilan Şor, prin urmare acesta beneficiază de publicitate fără ca vreo instituţie a statului să contabilizeze cheltuielile. Chiar mai mult, partidele politice prin intermediul organizaţiilor de caritate ocolesc legea şi primesc finanţări inclusiv din afara ţării.

În astfel de fundaţii, banii provin din surse dubioase, legislaţia nu reglementează corect aceste proceduri, nu există o elementară transparenţă şi răspundere în faţa publicului. Comisia Electorală Centrală nu întreprinde acţiuni pentru a corecta starea de lucruri, asigurând echitate între concurenţii electorali. Aceasta dăunează finanţărilor transparente ale activităţilor politice, iar, într-un final, democraţiei în general.

Totodată, Centrul de Politici şi Reforme a identificat mai multe încălcări grave ale legislaţiei, inclusiv, angajarea minorilor la Orheiland, precum şi lipsa oricăror bonuri de plată pentru serviciile prestate.

Articolul complet poate fi citit aici.