El este de părerea că cetăţenii trebuie convertiţi la ideile europene pe căi benevole, iar preferabil prin experimentarea unor beneficii directe din apropierea de UE.

Unele schimbări pozitive graduale au loc deja în autonomia găgăuză, mai puţine însă în regiunea separatistă, din cauza absenţei unei perspective clare de reintegrare a ţării şi în folosul proceselor democratice, subliniază politologul.

În opinia lui Dionis Cenuşă, Republica Moldova este puternic afectată de diviziunile geopolitice, care segmentează societatea şi chiar geografia ţării. Prin urmare, este dificilă contemplarea unei perspective europene atotcuprinzătoare. Minoritatea găgăuză şi populaţia din regiunea transnistreană, asociate puternic cu procesele integraţioniste ruseşti, numără circa 500 mii de persoane.

De aceea, în condiţiile depopulării ţării, care în prezent are sub 3 milioane de cetăţeni, percepţia cetăţenilor cu viziuni pro-ruse şi, respectiv, moderate sau sceptice faţă de UE va conta tot mai mult, observă politologul.

În 2004-2005, PCRM şi Vladimir Voronin au putut fi atraşi în sinergia europeană, deşi aceştia manifestau viziuni pro-ruse clare, aminteşte Dionis Cenuşă.

Un scenariu similar cu PSRM şi Igor Dodon ar fi mult mai greu de realizat, crede politologul, deoarece atenţia UE este dispersată, în vecinătatea europeană există o serie de crize (interferenţa Rusiei în Ucraina, Siria, migraţia ilegală etc.), iar Rusia este puternic interesată în remodelarea politicului din Republica Moldova cu ajutorul forţelor pro-ruse.

Este practic imposibil să asiguri o perspectivă europeană fără a avea o unitate cât mai largă în societate, iar pentru aceasta trebuie să existe şi o poziţie unificată în rândul majorităţii partidelor politice, concluzionează politologul.