POLITIC

Opinie: „Laurii” actualului Parlament: legi politice contestate şi economice netransparente, care au erodat încrederea partenerilor de dezvoltare

post-img

La 30 noiembrie 2018 a expirat mandatul actualului Parlament, de legislatura a XX-a. Acesta va exercita mandatul până la prima şedinţă a noului legislativ.

După 30 noiembrie, atribuţiile Parlamentului s-au redus considerabil, legislativul fiind lipsit de competenţele de a adopta legi organice şi opera modificări la Constituţie, a opinat în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, analistul IDIS Viitorul, Ion Tăbârţă.

Actualul legislativ a trecut prin mutaţii politice spectaculoase, funcţionalitatea lui cunoscând trei etape de bază. Prima etapă este anul 2015 când activitatea legislativului s-a caracterizat printr-o instabilitate politică, care a afectat întregul proces politic şi s-a resimţit pe fundalul „furtului miliardului. A fost un an al căderilor de guvern, a guvernelor scurte sau interimare. Au fost două guverne instituite”. Este vorba de Guvernul minoritar (PLDM-PDM) a lui Chiril Gaburici (februarie-iunie) şi cel al lui Valeriu Streleţ (iulie-octombrie).

Odată cu căderea Guvernului Streleţ, ca urmare a arestării liderului PLDM, Vlad Filat, s-a intrat în cea de a doua perioada, cea de tranziţie de la formula Alianţei pentru Integrare Europeană la guvernarea solitară a PDM. De fapt, tranziţia s-a făcut pe fundalul unor părăsiri masive de fracţiuni parlamentare (traseism politic) când două formaţiuni politice, practic, au fost decimate în reprezentativitatea lor în legislativ. Este vorba despre şapte deputaţi de la PLDM şi 14 de la PCRM care au susţinut guvernul condus de PDM. Cele două formaţiuni au pierdut foarte mult din influenţa politică în Parlament, rolul lor reducându-se la o opoziţie care se opune sistemului politic instituit de guvernare, dar cu posibilităţi limitate de acţiune.

„Anul 2016 a fost unul al stabilizării politice. Guvernarea condusă de PDM, împreună a PL, a reuşit să stabilizeze situaţia politică din Republica Moldova şi să restabilească parţial încrederea partenerilor de dezvoltare. Asta pentru că Republica Moldova a semnat un acord cu FMI la sfârşitul anului 2016. Totodată, au fost adopte un şir de legi care au atenuat din efectele „furtului miliardului”, restricţionând posibilităţile de delapidare a sistemului financiar-bancar moldovenesc”, susţine Ion Tăbârţă. Însă, odată cu semnarea acordului cu FMI, legislativul a încercat la sfârşitul anului 2016 „să strecoare pe sub masă” un pachet de legi controversat care se refereau la liberalizarea de capital şi stimularea fiscală, însă a renunţat ca urmare a reacţiei promite a societăţii civile şi a partenerilor de dezvoltare.

Potrivit analistului, la începutul anului 2017 s-a intrat în cel de al treilea ciclu al actualului legislativ. În 2017, guvernarea în mod solitar a fost asumată de către PDM. Formaţiunea şi-a majorat numărul de deputaţi în Parlament de la 19 la peste 40. Totodată, şi-a înlăturat un „vechi camarad” de la guvernare – PL. Iar după schimbarea de către PDM, împreună cu PSRM, a sistemului electoral s-a început deteriorarea continuă a relaţiilor Chişinăului cu UE, traiectoria politică aleasă de către guvernare provocând discuţii privind evoluţia democratică a Republicii Moldova.

„În anii 2017-2018, Parlamentul a luat o serie de decizi cu caracter politic contestate în societate. În mod special, este vorba de schimbarea sistemului electoral în ciuda opiniei contrare a Comisiei de la Veneţia. O altă reformă este cea a administraţiei publice centrale, când numărul ministerelor a fost redus de la 16 la 9, fără deocamdată să fie clare consecinţele acestei reforme”, a spus Ion Tăbârţă.

O altă serie de decizii controversate se referă la cele cu caracter economic. În 2017-2018 a fost adoptate proiecte de legi care nu vin să aducă lumină în elucidarea delapidărilor din sistemul financiar-bancar şi nu vin să lupte cu eradicarea corupţiei mari, ba din contra, pot duce la perpetuarea acestor fenomene. Aici ne putem referi la acordarea cetăţeniei prin investiţii, dar şi la amendamentele fiscal-bugetare (amnistia fiscală şi schimbarea politicii de impozitare).

„Pe ultima sută de metri”, actualul Parlament a mai adoptat o serie de legi menite să facă cât mai comode instituţiile statului în favoarea actualei guvernări. Este vorba de organizarea referendumului în ziua alegerilor şi iniţiativa legislativă ca prima şedinţă a viitorului Parlament să fie condusă de actualul preşedinte al legislativului şi nu de decanul de vârstă, cum era până în prezent.

În concluzie, Ion Tăbârţă a precizat că actualul Parlament  a acumulat mai multe „bile negre” decât „albe”. O problemă majoră este că şi-a redus din reprezentativitate ca urmare a traseismului politic, care a denaturat votul popular din 30 noiembrie 2014. Actualul Parlament a schimbat regulile jocului întregului proces politic cu scopul de „a-şi netezi terenul” pentru a se menţine la putere şi după următoarele alegeri parlamentare. Încă o problemă este că actualul Parlament a votat o serie de legi politice contestate şi economice netransparente, care provoacă multe semne de întrebare. Legile au înrăutăţit relaţiile cu partenerii de dezvoltare şi pun la îndoială viitoarea traiectorie politică democratică a Republicii Moldova. Va fi o traiectorie democratică sau dimpotrivă s-a intrat în faza involuţiei democratice a ţării? Următorul legislativ, în funcţie de culoarea politică a guvernării, fie va trebuie să facă o anumită regulă în mai multe decizii votate de actualul Parlament, fie va continua traiectoria actualilor aleşi ai poporului.