Moţiunea de cenzură care a fost înaintată de PSRM şi a dus la demiterea Guvernului Sandu a arătat încă o dată că politicienii moldoveni au pus mai presus interesele personale faţă de cele generale. Căderea guvernului a venit într-o perioadă în care Republica Moldova avea o relaţie foarte bună cu UE.
Este mult mai greu să construieşti o relaţie cu partenerii externi decât să o reiei după perioade de decepţie. Din păcate, Republica Moldova a obişnuit UE cu asemenea traiectorii. Problema e că Chişinăul a avut o traiectorie neliniară cu UE. Asta înseamnă că va fi foarte greu ca autorităţile să convingă cancelariile occidentale că sunt gata să facă reforme şi să-şi onoreze angajamentele pe care şi le-au asumat. Or, Guvernul învestit se pare că are menirea să-i asigure încă un mandat preşedintelui Igor Dodon, ca urmare a declaraţiilor de transformare în şantier a Republicii Moldova, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, analistul politic IDIS Viitorul, Veaceslav Berbeca.
Relaţiile cu UE în perioada Guvernului Sandu au luat o turnură pozitivă. Şi acest lucru s-a datorat intenţiei de a reforma justiţia, detaliu care a prins contur în capitalele UE. În rezultat, în cinci luni, Chişinăul a obţinut circa 83 milioane de euro dintre care doar 20 milioane de euro au fost sub formă de credit. Totodată, în urma şedinţei Consiliului de Asociere s-a anunţat despre crearea unei echipe – Moldova Project Team care are menirea să sprijine Chişinăul în implementarea mai rapidă a proiectelor venite din partea UE. Ideea de creare a Moldova Project Team înseamnă luarea deciziilor importante pentru Republica Moldova pentru a sprijini procesul de reformare a statului.
În opinia lui Berbeca, de fiecare dată oficialii moldoveni când aveau întâlniri cu UE în capul mesei s-a pus problema reformei justiţiei. Şi evident, de acest lucru va depinde relaţia Chişinăului cu UE după căderea Guvernului Sadu. UE a spus că în continuare va acorda sprijinul necesar, dar condiţionat. Republica Moldova nu se bucură de un Сard Blanche din partea UE şi ajutorul condiţionat va fi şi mai accentuat. UE va monitoriza atent reforma justiţiei. Evident, Comunitatea europeană colaborează cu Guvernul, nu cu partidele politice. Asta înseamnă că, în primă instanţă, UE nu va întrerupe sprijinul său faţă de Republica Moldova. Dar, asistenţa nu e necondiţionată, de aceea actuala guvernare va trebui să demonstreze angajamentul ferm pe reforma justiţiei.
”Problema cea mai mare pentru actualul Guvern este că au pornit cu un handicap şi aceasta ar putea afecta relaţiile cu UE. Mai mulţi membri au Guvernului, inclusiv reprezentanţi ai PSRM au ieşit cu declaraţii pripite. Iar aceste acţiuni nu sunt uitate de cancelariile externe. Este vorba despre premierul Ion Chicu, care a declarat anterior că UE a sprijinit guvernele, care au furat miliardul. Totodată, actualul ministru al Apărării, Victor Gaiuciuc vorbea într-un spirit triumfalist cum trupele separatiste din Donbas ţin piept armatei ucrainene. O declaraţie neinspirată, sinucigaşă. Ceea ce va face practic imposibil dialogul cu Kievul. Mai ales că nici Igor Dodon nu a avut relaţii bune cu Ucraina după declaraţie cu privire la anexarea Crimeii”, a punctat analistul, IDIS Viitorul.
Şi unii politicieni din PSRM au avut nişte acţiuni total neinspirate şi în raport cu România, când un deputat din PSRM a rupt în Parlament harta României Mari. Astfel de acţiuni contează foarte mult când vorbim cu vecinii noştri, dar şi cu UE. Evident că nicio ţară nu va spune că va întrerupe relaţiile cu Chişinăul. Or, România a spus că va pune accent pe ajutorul pe care îl va acorda cetăţenilor Republicii Moldova în cazul în care autorităţile vor continua mersul reformelor.
Analistul, Veaceslav Berbeca a concluzionat că declaraţiile lui Chicu de a transforma Republica Moldova într-un şantier într-un an preelectoral lasă impresia că actual premier are menirea să-i asigure încă un mandat preşedintelui Igor Dodon. Iar această intenţie ar putea împovăra Republica Moldova de datorii. Ba mai mult, sunt sub semnul întrebării banii promişi de Federaţia Rusă – 500 milioane USD. Sinceritatea lui Igor Dodon de a reforma Republica Moldova în condiţiile în care actuala guvernare a concentrat în mâinile sale multe pârghii politice, cu excepţia Procurorului General, dar şi resurse mediatice, trebuie pusă la îndoială. Dacă ne gândim la atitudinea PSRM faţă de reforme, înţelegem că, de fapt, numirea Procurorului General a şi fost mărul discordiei cu Blocul ACUM şi nu se doreşte cu adevărat o reformă a justiţiei.
Relaţiile cu UE în perioada Guvernului Sandu au luat o turnură pozitivă. Şi acest lucru s-a datorat intenţiei de a reforma justiţia, detaliu care a prins contur în capitalele UE. În rezultat, în cinci luni, Chişinăul a obţinut circa 83 milioane de euro dintre care doar 20 milioane de euro au fost sub formă de credit. Totodată, în urma şedinţei Consiliului de Asociere s-a anunţat despre crearea unei echipe – Moldova Project Team care are menirea să sprijine Chişinăul în implementarea mai rapidă a proiectelor venite din partea UE. Ideea de creare a Moldova Project Team înseamnă luarea deciziilor importante pentru Republica Moldova pentru a sprijini procesul de reformare a statului.
În opinia lui Berbeca, de fiecare dată oficialii moldoveni când aveau întâlniri cu UE în capul mesei s-a pus problema reformei justiţiei. Şi evident, de acest lucru va depinde relaţia Chişinăului cu UE după căderea Guvernului Sadu. UE a spus că în continuare va acorda sprijinul necesar, dar condiţionat. Republica Moldova nu se bucură de un Сard Blanche din partea UE şi ajutorul condiţionat va fi şi mai accentuat. UE va monitoriza atent reforma justiţiei. Evident, Comunitatea europeană colaborează cu Guvernul, nu cu partidele politice. Asta înseamnă că, în primă instanţă, UE nu va întrerupe sprijinul său faţă de Republica Moldova. Dar, asistenţa nu e necondiţionată, de aceea actuala guvernare va trebui să demonstreze angajamentul ferm pe reforma justiţiei.
”Problema cea mai mare pentru actualul Guvern este că au pornit cu un handicap şi aceasta ar putea afecta relaţiile cu UE. Mai mulţi membri au Guvernului, inclusiv reprezentanţi ai PSRM au ieşit cu declaraţii pripite. Iar aceste acţiuni nu sunt uitate de cancelariile externe. Este vorba despre premierul Ion Chicu, care a declarat anterior că UE a sprijinit guvernele, care au furat miliardul. Totodată, actualul ministru al Apărării, Victor Gaiuciuc vorbea într-un spirit triumfalist cum trupele separatiste din Donbas ţin piept armatei ucrainene. O declaraţie neinspirată, sinucigaşă. Ceea ce va face practic imposibil dialogul cu Kievul. Mai ales că nici Igor Dodon nu a avut relaţii bune cu Ucraina după declaraţie cu privire la anexarea Crimeii”, a punctat analistul, IDIS Viitorul.
Şi unii politicieni din PSRM au avut nişte acţiuni total neinspirate şi în raport cu România, când un deputat din PSRM a rupt în Parlament harta României Mari. Astfel de acţiuni contează foarte mult când vorbim cu vecinii noştri, dar şi cu UE. Evident că nicio ţară nu va spune că va întrerupe relaţiile cu Chişinăul. Or, România a spus că va pune accent pe ajutorul pe care îl va acorda cetăţenilor Republicii Moldova în cazul în care autorităţile vor continua mersul reformelor.
Analistul, Veaceslav Berbeca a concluzionat că declaraţiile lui Chicu de a transforma Republica Moldova într-un şantier într-un an preelectoral lasă impresia că actual premier are menirea să-i asigure încă un mandat preşedintelui Igor Dodon. Iar această intenţie ar putea împovăra Republica Moldova de datorii. Ba mai mult, sunt sub semnul întrebării banii promişi de Federaţia Rusă – 500 milioane USD. Sinceritatea lui Igor Dodon de a reforma Republica Moldova în condiţiile în care actuala guvernare a concentrat în mâinile sale multe pârghii politice, cu excepţia Procurorului General, dar şi resurse mediatice, trebuie pusă la îndoială. Dacă ne gândim la atitudinea PSRM faţă de reforme, înţelegem că, de fapt, numirea Procurorului General a şi fost mărul discordiei cu Blocul ACUM şi nu se doreşte cu adevărat o reformă a justiţiei.
