Potrivit directoarei CID NATO, Elena Mîrzac, a doua fază a proiectului presupune ca persoanele instruite să organizeze în localităţile lor reuniuni pentru a forma, la rândul lor, alţi formatori, care să explice ce sunt aceste valori europene, scrie Europa Liberă.

Problematica actuală referitoare la percepţia valorilor euroatlantice printre cetăţenii Republicii Moldova este extrem de variată: de la o înţelegere greşită, de tip sovietic, a rolului unor astfel de organizaţii cum e UE sau NATO până la fricile exagerate faţă de regulile pe care le impun astfel de organizaţii unor state candidate la aderare sau simple partenere.

„Este rezultatul dezinformării din mass-media şi faptului că cetăţenii noştri nu caută informaţii din surse veridice. ... Societăţii noastre îi lipseşte gândirea critică şi analiza. ... Eu cunosc personal unii slujitori care trăiesc din granturi europene, dar continuă să vorbească din avonul bisericii despre UE ca despre izvorul tuturor relelor”, spune Maxim Melinti, preot la Ghidighici, unul dintre beneficarii programului.

Petru Bărbieru, primar al satului Ţarigrad, raionul Drochia, un alt participant la programul de formare este de părere că există şi tendinţe mai noi: „Cetăţenii şi-au soluţionat problemele fără guvernanţi. Când s-au abolit vizele, ei au plecat, şi-au hotărât întrebările… Dacă generaţiile mai în vârstă mai au nostalgii după baştină, apoi tinerii nu le mai au. Guvernanţii, din păcate, au scăpat din vedere acest aspect. Toată lumea pleacă şi o să plece şi nu ştiu ce va fi până la urmă. Dar frică faţă de NATO au guvernanţii, nu oamenii simpli".