În cadrul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, 14 televiziuni şi trei posturi de radio au organizat dezbateri electorale, acoperind 20 de circumscripţii din ţară, exceptând Chişinăul. Fiecare televiziune şi post de radio a desfăşurat minimum 4 dezbateri electorale, aşa încât în total au avut loc 80 de dezbateri.

Potrivit lui Ion Bunduchi, dezbaterile s-au desfăşurat „foarte bine”. „De exemplu, la televiziunea de la Bălţi, BTV, au fost realizate dezbateri pe două circumscripţii care cuprind Bălţi-ul, dar au făcut dezbateri, nefiind obligaţi de lege şi pe circumscripţia naţională. Legea spune că radiodifuzorii locali şi regionali sunt obligaţi să facă dezbateri pe circumscripţii uninominale”.

Expertul media spune că anumite televiziuni au utilizat elemente pe care nu le folosesc nici televiziunile centrale. De exemplu, Sor TV (Soroca), a adoptat un format prin care fiecare candidat invitat la dezbatere avea dreptul să-şi aducă cinci simpatizanţi sau susţinători. Tot aici realizatorii dezbaterilor au invitat un reprezentant desemnat de Consiliul Tineretului din Soroca şi un reprezentant desemnat de Consiliul Veteranilor din Soroca. Fiecare dintre ei aveau dreptul să pună întrebări, nu şi candidaţi.

Ion Bunduchi menţionează că TV Prim (Glodeni), după ce a realizat toate dezbaterile, a făcut o emisiune de generalizare a reflectării alegerilor cu invitarea reprezentanţilor societăţii civile din localitate. Aceştia au constatat că ar fi foarte bine ca asemenea emisiuni să fie organizate şi înaintea începerii campaniei electorale care să orienteze mai bine alegătorul cam la ce să se aştepte şi cum să procedeze în campanie.

Directorul executiv al APEL a remarcat că managerii şi organizatorii de dezbateri au recunoscut că s-au confruntat cu o anumită doză de reticenţă din partea candidaţilor în a se prezenta la dezbateri, chiar dacă s-ar părea că e în interesul concurenţilor să participe. „Unii au venit la prima rundă, iar la cea de-a doua nu. Deoarece pentru prima dată televiziunile şi radiourile implicate au elaborat profilurile candidaţilor, considerând că e bine să li se spună alegătorilor din circumscripţii date despre candidat. Pentru că informaţia respectivă a fost publică, plasată pe site-ul CEC-ului, moderatorii i-au întrebat pe participanţi ce cred despre asta sau de ce nu au arătat anumite date. A fost un motiv din care în a doua rundă o parte din candidaţi nu au participat”, a spus Ion Bunduchi.

În două sau trei cazuri nu s-au prezentat la dezbateri niciun invitat chiar dacă au fost invitaţi conform legislaţiei electorale şi audiovizuale. Pe de altă parte, la televiziunea din Bălţi, din 47 de candidaţi invitaţi s-au prezentat 42, ceea ce, consideră Ion Bunduchi, este o adevărată performanţă.

De asemenea, radiourile şi televiziunile locale şi regionale au difuzat emisiuni scurte de informare electorală, de circa cinci minute, pe temele: „Ce sunt alegerile după sistemul mixt”, sau „Cum să alegem şi pe cine să alegem”.

Pentru prima dată, mass-media implicată în proiect a utilizat şi reţelele de socializare pentru a putea spori vizibilitatea dezbaterilor şi, respectiv, informarea alegătorilor, acţiune destinată mai ales electoratului tânăr. „Dacă nu se făcea asta, probabil, nu era nici acea prezenţă minimă pe care au avut-o tinerii la alegerile parlamentare”, consideră expertul media.

Acţiunea a avut loc în cadrul Proiectului „Contribuţii la informarea cetăţenilor din circumscripţiile uninominale din mediul rural cu privire la sistemul electoral mixt prin intermediul instituţiilor mass-media audiovizuale locale şi regionale”.