Actuala guvernare a pus mai presus interesul politic decât gestionarea crizei privind combaterea COVID-19 în Republica Moldova, având interesul de a crea întâi de toate o nouă majoritate parlamentară, a organiza alegeri palamentare noi în circumscripţia Hânceşti. De această părere este Octavian Ţîcu, preşedintele Partidului Unităţii Naţionale, care a fost invitatul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.
„Avem de învăţat multe din instituirea acestei pandemii şi de cum a gestionat guvernarea această situaţie. Pe fundalul unei crize fără precedent pentru Republica Moldova are loc constituirea unei majorităţi parlamentare şi asta arată că actuala guvernare a pus mai presus interesul politic decât abordarea integrală a problemei. Alianţa a fost pusă pe tapet înaintea stării de urgenţă. Nu ştim cât ar fi durat crearea majorităţii dacă nu am fi avut pandemie. Când ai o situaţie de acest fel şi prioritatea este contracararea pandemiei, tu pui pe agenda numirile la CSM, astfel capturând statul. Conducerea ţării trebuie să arate încredere faţă de această situaţie, prin discurs, mobilizare şi prin gestionarea situaţiei politice. Această criză a prins actul de guvernare în Republica Moldova absolut nepregătit”, spune Octavian Ţîcu.
El afirmă că această criză ne-a arătat şi efectele izolării pe plan internaţional a Republicii Moldova. „Suntem într-o situaţie de izolare şi asta e în primul rând e o izolare financiară, care nu ne permite ca stat să răspundă provocărilor acestei probleme pe toate palierele – politic, economic, social, medical. Asta este rezultatul faptului cum după noiembrie 2019, după alegerile locale şi faptul că guvernarea este de factură socialistă a dus la o izolare totală, inclusiv şi din partea României. Eu aş fi văzut în această situaţie de criză o conlucrare mai profundă între instituţiile Republicii Moldova şi României, nu închiderea frontierilor, nu acţiuni pe cont propriu, ci o consolidare cu instituţiile statului român care au capacităţi mult mai extinse de a interveni în Republica Moldova”, a menţionat el.
Referindu-se la starea de urgenţă, instituită de autorităţi, Octavian Ţîcu a menţionat că efectele celor 60 de zile vor fi resimţite ulterior de către populaţie, dar mai ales de agenţii economici. „Starea de urgenţă trebuie instituită mai devreme. Când institui o stare de urgenţă pe 60 de zile înseamnă un defectism pentru societate. 60 de zile înseamnă o epocă pentru un agent economic, este un efect devastator pentru omul din societate din punct de vedere economic”, a spus el.
Totodată, Octavian Ţîcu a menţionat că situaţia creată privind pandemia de COVID-19 ar trebui să motiveze autorităţile de a crea condiţii optime de muncă pentru angajaţii medicali.
El afirmă că această criză ne-a arătat şi efectele izolării pe plan internaţional a Republicii Moldova. „Suntem într-o situaţie de izolare şi asta e în primul rând e o izolare financiară, care nu ne permite ca stat să răspundă provocărilor acestei probleme pe toate palierele – politic, economic, social, medical. Asta este rezultatul faptului cum după noiembrie 2019, după alegerile locale şi faptul că guvernarea este de factură socialistă a dus la o izolare totală, inclusiv şi din partea României. Eu aş fi văzut în această situaţie de criză o conlucrare mai profundă între instituţiile Republicii Moldova şi României, nu închiderea frontierilor, nu acţiuni pe cont propriu, ci o consolidare cu instituţiile statului român care au capacităţi mult mai extinse de a interveni în Republica Moldova”, a menţionat el.
Referindu-se la starea de urgenţă, instituită de autorităţi, Octavian Ţîcu a menţionat că efectele celor 60 de zile vor fi resimţite ulterior de către populaţie, dar mai ales de agenţii economici. „Starea de urgenţă trebuie instituită mai devreme. Când institui o stare de urgenţă pe 60 de zile înseamnă un defectism pentru societate. 60 de zile înseamnă o epocă pentru un agent economic, este un efect devastator pentru omul din societate din punct de vedere economic”, a spus el.
Totodată, Octavian Ţîcu a menţionat că situaţia creată privind pandemia de COVID-19 ar trebui să motiveze autorităţile de a crea condiţii optime de muncă pentru angajaţii medicali.
