În prezentarea raportului comisiei parlamentare de profil, preşedintele Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Vladimir Hotineanu a menţionat că proiectul de lege a fost adoptat în lectura a doua, în şedinţa plenară din 26 iulie curent.

Ulterior, au existat consultări suplimentare cu privire la modalitatea de finanţare a furnizorului public naţional de servicii media IPNA Compania „Teleradio Moldova” şi a Consiliului Audiovizualului. De asemenea, au fost examinate modificări ce vizează numărul de ore obligatorii pentru transmiterea furnizorilor publici naţionali (Radio Moldova) de către serviciile de radiodifuziune sonoră. 

Astfel, a fost stabilită cota de 12 ore retransmisie în cazul furnizorilor publici naţionali comparativ cu 14 ore aprobate anterior, şi, respectiv 10 ore, în cazul furnizorilor regionali, comparativ cu 12 ore.  

Bugetul furnizorului public naţional de servicii media va fi constituit din subvenţii de la bugetul de stat şi din venituri proprii. Subvenţiile din bugetul de stat vor fi stabilite anual în legea bugetului de stat, reprezentând volumul subvenţiilor din bugetul de stat pentru anul precedent, indexat cu indicele preţurilor de consum din ultimul an bugetar executat deplin. 

Veniturile proprii ale furnizorului public de servicii media vor proveni, după caz, din sume încasate din comunicările audiovizuale difuzate în cadrul evenimentelor de importanţă majoră, sume încasate din realizarea obiectului de activitate, inclusiv venituri provenite din vânzarea de programe sau drepturi de autor din coproducţii, donaţii, sponsorizări şi alte venituri legale. Raportul privind executarea bugetului va fi prezentat anual de către directorul general, va fi avizat de către Consiliul de Supraveghere şi va fi făcut public pe pagina web a instituţiei.

Alte modificări prevăd că bugetul Consiliului Audiovizualului va fi constituit din subvenţii de la bugetul de stat şi din venituri proprii. Subvenţiile din bugetul de stat vor fi stabilite anual prin legea bugetului de stat. Veniturile proprii ale Consiliului Audiovizualului vor proveni din donaţii, sponsorizări şi alte venituri legale. Nu va constitui sursă de completare a bugetului veniturile provenite de la persoane fizice sau juridice care au interes în sectorul audiovizualului.

Amintim că documentul prevede un şir de noi reglementări referitoare la principiile de comunicare audiovizuală, în temeiul cărora trebuie să activeze toţi furnizorii de servicii media, inclusiv: libertatea de exprimare, independenţa editorială, asigurarea informării corecte, protecţia minorilor şi a persoanelor cu dizabilităţi, echilibrul de gen, protejarea spaţiului audiovizual naţional, transparenţa proprietăţii, accesul la evenimente importante majore, protecţia jurnaliştilor, dreptul la replică etc. 

Capitole aparte se referă la organizarea şi funcţionarea serviciilor media liniare, misiunea furnizorilor publici de servicii media, funcţionarea furnizorului public naţional, furnizorii comunitari de servicii de radiodifuziune sonoră, distribuitorii de servicii media, organizarea serviciilor media audiovizuale neliniare, comunicările comerciale audiovizuale, precum şi Consiliul audiovizualului. 

Potrivit autorilor, la elaborarea reglementărilor a fost luată în considerare experienţa mai multor ţări europene, documentul având drept scop ajustarea legislaţiei naţionale în domeniul mass-media la cea europeană.

Proiectul Codului serviciilor media audiovizuale a fost supus dezbaterilor publice, la care au participat deputaţi, experţi, membri ai CCA, reprezentanţi ai instituţiilor mass-media, societăţii civile şi organizaţiilor internaţionale. Proiectul Codului serviciilor media audiovizuale a fost transmis pentru expertiză Consiliului Europei, UE şi OSCE. Avizul oficiului OSCE pentru libertatea presei, al Consiliului Europei şi al Freedom House conţin anumite recomandări care au fost examinate pe platforma Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media.

Proiectul Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova a fost elaborat de experţi naţionali şi internaţionali, precum şi de reprezentanţi ai societăţii civile în cadrul Grupului de lucru pentru îmbunătăţirea legislaţiei mass-media. Grupul de lucru constituie o platformă de comunicare şi un mecanism de cooperare permanentă între Parlament şi reprezentanţii instituţiilor media, instituţiilor internaţionale şi ONG-urilor media. Grupul a fost creat în iunie 2017, la iniţiativa Preşedintelui Parlamentului Andrian Candu, cu suportul Proiectului Comun al Uniunii Europene şi Consiliului Europei ”Promovarea libertăţii şi pluralismului mass-mediei în Republica Moldova”. Asistenţa tehnică este oferită membrilor Grupului de către Freedom House, Internews şi Ambasada SUA în Republica Moldova.