Potrivit ministrului, deocamdată, agenda nu a fost discutată, dar din perspectivele Republicii Moldova, agenda reiese din necesitatea de a debloca posibilităţile de export al produselor predominant agricole de pe piaţa moldovenească pe piaţa rusă. Autorităţile îşi doresc să refacă legăturile economice cu Moscova, fără să le prejudicieze pe cele cu Uniunea Europeană. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, ministrul Popescu a dat asigurări că integrarea eurasiatică este în afara discuţiei.

„Cât despre relaţia Republicii Moldova cu Federaţia Rusă, este în interesul Republicii Moldova să normalizeze această relaţie, astfel încât Moldova să poată exporta mai mult pe piaţa Federaţiei Ruse, pentru că exporturile pe orice piaţă – în Rusia, în Ucraina, în China, în Georgia, în Turcia – creează locuri de muncă şi din aceste locuri de muncă se plătesc salarii pentru oameni. Republica Moldova continuă integrarea europeană, vrea o relaţie sănătoasă şi calmă cu Federaţia Rusă, dar Republica Moldova nu se va angaja în integrarea în unele structuri post-sovietice, în integrare politică, noi dorim cooperare. În niciun caz Uniunea Euroasiatică nu constituie un obiectiv de politică externă al Republicii Moldova. Relaţiile bune cu Federaţia Rusă, cu Ucraina, cu Belarusul sunt obiective importante pentru politica externă, însă Republica Moldova nu-şi doreşte integrarea cu aceste state sau cu unele organizaţii post-sovietice, inclusiv Uniunea Economică Euroasiatică. Singurul obiectiv de integrare a Republicii Moldova rămâne Uniunea Europeană”, a mai spus şeful diplomaţiei de la Chişinău.

Întrebat despre dosarul transnistrean în dialogul Chişinău-Moscova, Nicu Popescu a declarat că acesta este un subiect foarte sensibil pentru opinia publică din Republica Moldova, pentru partidele politice, pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. Potrivit ministrului, nu există un consens naţional asupra modalităţilor de reglementare a conflictului transnistrean, există o preferinţă fermă în rândul cetăţenilor Republicii Moldova ca autorităţile să nu se angajeze pe calea federalizării. „Se merge pe politica unor paşi mici, astfel încât să putem construi mai multe punţi de legătură dintre cele două maluri ale râului Nistru, dar nu există o bază pe care cetăţenii Republicii Moldova ar fi uniţi în modul cum ar dori ei să vadă reglementarea transnistreană şi de aceea Guvernul actual nu se grăbeşte şi nu va face careva paşi rapizi în direcţia soluţionării conflictului transnistrean, pentru că societatea noastră deocamdată nu ştie în baza căror principii ne dorim să soluţionăm acest conflict, cu excepţia respectului integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”, afirmă ministrul.

În altă ordine de idei, ministrul s-a referit la relansarea şi redeschiderea asistenţei externe pentru Republica Moldova. Potrivit lui, „fosta guvernare avea declaraţii pro-occidentale, însă din cauza politicii interne, din cauza corupţiei, din cauza abuzurilor antidemocratice, Republica Moldova era în izolare faţă de Occident”. „Asistam la un fals pro-occidentalism şi pro-europenism. Noi, în două luni, am redeschis uşile şi căile de dialog cu Uniunea Europeană şi cu Washingtonul, am redeschis finanţarea, am redeschis contactele la nivel înalt şi cu Comisia Europeană, şi cu doamna Merkel, şi cu România şi, în acest sens, relaţia Republicii Moldova cu Occidentul, cu Statele Unite şi cu Uniunea Europeană este mai bună decât era acum 3-4 luni sau acum un an”, menţionează Nicu Popescu.

Ministrul a declarat că o bună parte din asistenţă deja a venit sau urmează să vină în următoarele zile şi săptămâni. Există condiţii impuse Republicii Moldova ca ţară, dar există încrederea Uniunii Europene şi a altor donatori internaţionali că acest guvern va îndeplini aceste condiţii, inclusiv legate de democratizare, de transparenţa cheltuielilor publice şi în acest sens există condiţionalităţi.

Nicu Popescu spus că urmează şi o nouă vizită la Bucureşti, la sfârşitul lunii august fiind invitat la Conferinţa ambasadorilor României. Ministrul s-a arătat sigur că pe perioada mandatului său va fi dat în exploatare gazoductului Iaşi-Chişinău. „Practic, zilnic verific care este situaţia nu doar cu construcţia gazoductului, dar şi pregătirea terenului pentru construcţia acestui gazoduct. Acum câteva săptămâni au fost lansate lucrările pe acele şapte tronsoane pentru pregătirea terenului pentru construcţia gazoductului, au existat câteva complicaţii moştenite de la fosta guvernare referitoare la posibilitatea de a importa ţevile în Republica Moldova, ţevile prin care va fi transportat gazul”, susţine ministrul. Potrivit lui, alte subiecte discutate cu partea română ţin de eliminarea costurilor la roaming, precum şi de modernizarea infrastructurii rutiere şi de trenuri etc.