Pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, potrivit prevederilor legale, nu există prag de validare. În ceea priveşte reprezentativitatea mandatului în circumscripţiile uninominale, pentru a garanta echilibru numărul de alegători arondaţi la circumscripţie este aproximativ egal, plus-minus 10%. Însă, chiar dacă într-o circumscripţie din partea de nord a ţării, care votează mai activ, la votare vor ieşi 70%, iar în una din centru vor ieşi 40%, oricum deputatul va fi ales. Respectiv, nu poate fi vorba că ei vor avea o putere diferită, pentru că în cazul în care e ales într-o circumscripţie el o reprezintă în întregime, îi reprezintă, inclusiv pe cei care nu l-au votat. Declaraţiile au fost făcute de membrul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, citat de IPN.
Referitor la excluderea zilei tăcerii, membrul CEC spune că rămâne de văzut cât de fiabilă în timp va fi această normă şi dacă va rezolva ori nu problema de la care a pornit – agitaţia în ziua alegerilor. „Biroul electoral rămâne în continuare o zonă „sterilă” de agitaţie electorală. Sigur vom administra procesul în aşa mod ca alegătorii noştri să poată vota conştient, neinfluenţaţi de nimeni”, susţine Iurie Ciocan.
Referindu-se la prezenţa cetăţenilor din stânga Nistrului la aceste alegeri parlamentare, Iurie Ciocan afirmă că până când cele cinci raioane, care au fost acaparate ilegal de separatişti, vor reveni în componenţa Republicii Moldova şi vor fi administrate de guvernul central, există obligaţia să le fie asigurat dreptul la vot cetăţenilor. În stânga Nistrului peste 220 de mii de cetăţeni sunt cu acte în regulă şi sunt alegători. „Culmea participării a fost în ultimele prezidenţiale. Acum credem noi că interesul în aceste parlamentare va fi mai larg pentru că cei din raioanele din stânga Nistrului vor fi motivaţi să-şi voteze candidatul lor care îi va reprezenta în Parlament. Cred că astfel noi toţi ca stat vom avea de beneficiat şi vom face un pas important spre reunificarea ţării”, a notat membrul Comisiei Electorale Centrale.
Iurie Ciocan a declarat că peste hotare se va încerca să fie deschise, la propunerea Guvernului, birouri electorale pe care CEC le va administra acolo unde va putea executivul să ofere locaţii. Potrivit lui, în primul rând sunt ambasade şi consulate, în al doilea rând sunt secţiile extrateritoriale unde prin negocieri cu statele gazdă se va identifica local.
Întrebat despre certificatele de integritate, Iurie Ciocan susţine că ele nu confirmă integritatea internă şi morală a omului, ele confirmă relaţia lui cu statul, cu organele de urmărire penală, cu instanţele de judecată. Şi în cazul primarului de Orhei, Ilan Şor, condamnat la închisoare de prima instanţă, spune membrul CEC, acesta nu este condamnat definitiv, respectiv se merge cu prezumţia nevinovăţiei până la hotărârea definitivă a instanţei de judecată. „Noi avem în legislaţie stabilite posibilităţi de a aplica pedepse complementare cetăţenilor prin limitarea dreptului acestora de a ocupa anumite funcţii. Dacă o asemenea pedeapsă complementară a fost aplicată, noi, ca şi organ electoral, nu vom admite ca acest cetăţean să participe în alegeri. Or, dacă cetăţeanul a fost anterior judecat şi şi-a ispăşit pedeapsa acum este cu drepturi depline să meargă să candideze”, a mai adăugat Iurie Ciocan.
Pe 24 februarie 2019, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare, iar concomitent se va desfăşura şi un referendum consultativ.
