„Formatul funcţionează. Desigur, nu întotdeauna atât de eficient, mobil şi în timp util, dar el funcţionează. Din aceste considerente eu nu aş schimba sau corecta nimic”, a declarat Vadim Krasnoselski, citat de presa din regiune.

Lidrul autoproclametei Republici Moldoveneşti Nistrene notează însă că activitatea în formatul 5+2 nu are un carter regulat. „Amintesc că penultima reuniune a formatului s-a desfăşurat în vara anului 2016 la Berlin, iar anul acesta, doar datorită iniţiativelor Transnistriei cu privire la soluţionarea problemelor învechite şi datorită atingerii înţelegerilor cu partea moldovenească – deschiderea podului între localităţile Bâcioc şi Gura-Bâcului, apostilarea diplomelor noastre de studii, rezolvarea problemei cu privire la funcţionarea „şcolilor româneşti”, contradicţiile cu privire la telecomunicaţii şi pământuri – a fost posibilă desfăşurarea reuniunii la Viena în noiembrie 2017”, a spus Vadim Krasnoselski.

Într-un interviu recent pentru presa de la Chişinău, vicepremierul pentru reintegrare, Gheorghe Bălan (eliberat din funcţie în contextul remanierilor guvernamentale anunţate la în decembrie de coaliţia de guvernare), a declarat că formatul de negocieri 5+2 în acest an a avut înregistrat mai multe progrese. Acesta a subliniat că în anul 2017 s-a demonstrat clar voinţa politică din partea Chişinăului. Potrivit lui Gheorghe Bălan, toţi actorii care sunt prezenţi în formatul 5+2  reprezintă actori importanţi care pot contribui la identificarea unei soluţii viabile a acestui conflict. În acelaşi timp, rolul important şi principal în identificarea acestei soluţii revine Chişinăului.