Succesul primului mandat prezidenţial îl reprezintă menţinerea cursului democratic şi pro-european al României, a declarat presedintele Klaus Iohannis la finalul primului său mandat la Palatul Cotroceni. Şeful statului a subliniat că a fost unul dintre cei care au oprit PSD în încercarea de a acapara statul şi a oprit derapajele din zona Justiţiei.
"Au fost cinci ani cu provocări majore, dintre care cea mai gravă a fost pericolul ca ţara noastră să iasă de pe traiectoria sa occidentală. Tocmai de aceea, cel mai mare câştig al mandatului meu este menţinerea cursului democratic şi pro-european al României", a declarat Klaus Iohannis, în urmă cu câteva zile, la bilanţul primului său mandat.
Justiţia a fost, fără îndoială, cea mai sensibilă tema din primul mandat al preşedintelui Klaus Iohannis. Cei cinci ani au fost marcaţi de războiul surd cu majoritatea PSD-ALDE pentru modificări legislative şi conducerea marilor Parchete.
Preşedintele a încurajat protestele masive împotriva ordonanţei 13 şi chiar a ieşit în stradă alături de manifestanţi.
Cu toate acestea, Iohannis nu a putut evita revocarea Codruţei Kovesi din fruntea DNA, în iulie 2018. Obligat de CCR să semneze decretul, Iohannis nu şi-a asumat public decizia şi şi-a trimis purtătorul de cuvânt sa o anunţe.
Un an mai târziu, preşedintele chema poporul la referendum pentru justiţie, simultan cu alegerile europarlamentare. Votul a fost covârşitor împotriva legiferării prin ordonanţe de urgenţă în justitie şi a unor legi pentru amnistie şi graţiere.
Klaus Iohannis este preşedintele care a lucrat cu cei mai mulţi premieri într-un mandat: şase. Când Victor Ponta a demisionat după tragedia din Colectiv, Iohannis l-a numit pe Dacian Cioloş să formeze un guvern tehnocrat.
După ce PSD a câştigat cu un scor istoric alegerile din 2016, Iohannis a numit în doi ani trei premieri din partidul lui Liviu Dragnea: Sorin Grindeanu, Mihai Tudose şi Viorica Dăncilă. Acceptarea celei din urmă rămâne unul din cele mai controversate momente ale mandatului său.
Decizia a acutizat conflictul lui Klaus Iohannis cu Liviu Dragnea şi cu guvernul. Până acolo, încât, în scurt timp, a ajuns să îi ceară demisia premierului Viorica Dăncilă.
Iohannis a uzat de prerogativele sale ca să împiedice adoptarea unor legi şi chiar a bugetului sau a refuzat să numească miniştri. Deciziile i-au adus mai multe sesizări la CCR şi chiar ameninţări cu suspendarea din partea lui Liviu Dragnea.
După ce PSD a pierdut alegerile europarlamentare, iar Liviu Dragnea a fost arestat, preşedintele a încurajat făţiş opoziţia să demită guvernul Dăncilă prin moţiune de cenzură.
După învestirea guvernului Orban, Klaus Iohannis a devenit mult mai activ în relaţia cu executivul. A participat la şedinţa de guvern, iar vizitele premierului şi ale miniştrilor la Cotroceni înaintea unor decizii importante au devenit obişnuite.
În politica externă, a fost un suporter puternic al Parteneriatului Strategic cu Statele Unite şi un jucător activ în Uniunea Europeană.
În iunie 2017, Iohannis era primul şef de stat din Europa centrală şi de Est pe care noul preşedinte al SUA, Donald Trump, îl primea la Casa Albă. Vizita s-a terminat cu o conferinţă comună de presă, lucru care nu se mai întâmplase de 40 de ani.
În august 2019, Klaus Iohannis se întâlnea din nou, la Casa Albă, cu Donald Trump. De data aceasta se semna şi un memorandum între cele două guverne, pentru securitatea implementării tehnologiei 5G.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a implicat activ în exercitarea primei preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene pe care România a deţinut-o în prima jumătate a acestui an.
Momentul de vârf a fost summitul de pe 9 mai de la Sibiu, unde toţi liderii Europei au fost primiţi cu căldură de populaţie şi au făcut adevărate băi de mulţime.
