POLITIC

Klaus Iohannis: Avem nevoie de un Flanc Estic mai bine apărat

La Palatul Cotroceni, oficiali, experţi, analişti şi reprezentanţi ai industriei apărării din România şi Statele Unite discută despre evoluţiile mediului de securitate pe Flancul Estic al NATO.

România rămâne un furnizor de securitate în zona şi investeşte în continuare în  acest domeniu, garanţie stând acordarea a 2 la sută din PIB pentru înzestrarea armatei.

"Avem nevoie de un flanc estic mai bine apărat", spune preşedintele Klaus Iohannis.

Declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis, în cadrul seminarului „Redefinirea contextului de securitate în Europa de Sud-Est – o abordare de la Bucureşti”:

•Tema propusă de CEPA pentru această dezbatere este foarte relevantă, întrucât se concentrează pe ideea de recalibrare şi redefinire („reshaping”) – ceea ce reflectă faptul că acest context de securitate în care ne aflăm, în regiunea extinsă a Mării Negre, este fluid, dinamic şi complex, marcat de impredictibilitate şi generând o nevoie constantă de adaptare.

•Cred că suntem cu toţii de acord că regiunea Mării Negre are o greutate aparte în ecuaţia de securitate la nivel internaţional.

•Regiunea Mării Negre se află la intersecţia Vecinătăţilor Estice şi Sudice ale NATO şi ale UE – cu ameninţările, riscurile şi provocările specifice: conflicte regionale îngheţate sau active, noi ameninţări de natură cibernetică, hibridă şi teroristă, migraţie ilegală. You name it we have it. Toate acestea trebuie abordate în mod coordonat şi coerent, ceea ce reprezintă în sine deja o provocare.

•În prezent, o ameninţare importantă la adresa securităţii europene este reprezentată, evident, de comportamentul ostil care vine dinspre est, ca să nu fiu prea concret.

•Pe fondul acestor evoluţii, obiectivul major al României este de a-şi consolida securitatea prin eforturi la nivel naţional şi valorificând cât mai bine parteneriatele strategice dezvoltate de-a lungul timpului, în mod special Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii – cel mai important parteneriat strategic al ţării noastre – precum şi rolul nostru în NATO, dar şi în cadrul Uniunii Europene.

Mediul actual de securitate generează, însă, şi o fereastră de oportunitate, care plasează această parte a Europei în prim-planul dezbaterilor transatlantice.

•Şi pentru că am amintit de ferestre de oportunitate – aş vrea să menţionez că am participat ieri la deschiderea primei reuniuni parlamentare a Formatului Bucureşti, sau B9, cum este cunoscut, şi am avut, de asemenea, o discuţie foarte utilă cu generalul Curtis Scaparrotti, Comandatul Suprem al Forţelor Aliate din Europa.

Formatul Bucureşti este un exemplu foarte bun pentru a ilustra oportunităţile care se ivesc în situaţii de criză.

•B9 a fost generată tocmai de necesitatea de a armoniza viziunile statelor de pe Flancul Estic şi de a articula în mod cât mai eficient contribuţiile ţărilor noastre la procesele aliate, însă în deplină concordanţă cu valorile solidarităţii şi unităţii pe care se fundamentează NATO.