La câteva săptămâni după alegerile din 24 februarie, toată lumea este în aşteptarea formării structurilor Parlamentului şi a noii formule a viitoarei majorităţi parlamentare. În ultimile săptămâni s-au desfăşurat mai multe evenimente în centrul cărora au fost partidele care au intrat în Parlament, cu excepţia Partidului „Şor”. Formaţiunea „Şor” a fost menţionată de liderul informal al socialiştilor, Igor Dodon, care a spus că PSRM nu va face o coaliţie majoritară din care va face parte Partidul „Şor”, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, analistul IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârţă.
În primele zile după alegeri, actorii politici făceau anumite declaraţii care lăsau impresia că o coaliţie PDM-PSRM e ca şi cum făcută, prin aceste declaraţii doar „netezindu-se” calea majorităţi parlamentare democrato-socialiste. Primii cu iniţiativa de formare a majorităţii a ieşit liderul PDM, Vlad Plahotniuc. A doua zi după alegeri, el a spus că partidul e gata pentru negocieri cu toate forţele politice, ceea ce de fapt arată că formaţiunea ara gata să facă coaliţie chiar şi cu PSRM.
Blocul „ACUM”, din start, a contestat rezultatul alegerilor şi a spus că alegerile au fost fraudate masiv şi au făcut apel la organismele internaţionale să nu le recunoască. Ei au prezent şi un dosar voluminos cu lista încălcărilor comise la alegerile parlamentare din 24 februarie.
La începutul lunii martie, PDM a prezentat opiniei publice principiile şi priorităţile viitoarei coaliţii guvernamentale. Aceste principii se referă la interesul pentru cetăţean, statalitate, unitate, reintegrarea ţării, iar implementarea Acordului de Asociere şi respectarea valorilor democratice sunt la mijlocul listei. Tot atunci, democraţii au anunţat şi faptul au trimis Blocului „ACUM” invitaţia la negocieri. În replică, liderul PPDA, Andrei Năstase a spus că destinatarul acestor scrisori era Moscova.
„După validarea mandatelor de deputat de către Curtea Constituţională s-au activizat şi socialiştii care au spus că prima opţiune pentru crearea unei coaliţii guvernamentale este Blocul „ACUM”. Explicaţia a fost că sunt două forţe politice de opoziţie care pot schimba guvernarea. Blocul „ACUM” şi-a reiterat poziţia de a nu face alianţă cu partidele care reprezintă elemente oligarhice şi antieuropene. Evident, această poziţie convine de minune, atât PDM, cât şi PSRM în eventualitatea unei coaliţii postelectorale dintre aceste două formaţiuni”, susţine Ion Tăbârţă.
Blocul „ACUM” a răspuns acestor invitaţii – ale PDM şi PSRM – prin aşa-numitul pachet de deoligarhizare compus din cinci puncte. Primul vizează o declaraţie în Parlament care se referă la declararea instituţiilor statului fiind captivitate, doi ajustarea cadrului normativ la o serie de demiteri (Procuratura Generală SIS, CEC, CNA etc.). Punctul trei vizează schimbarea sistemul mixt de vot în cel proporţional, patru – crearea a trei comisii parlamentare pentru elucidarea fraudelor economice (publicarea raportului Kroll II, consecinţele amnistiei fiscale, laundromat) şi punctul cinci se referă la adoptarea legii Magnitsky.
Pachetul de legi propus de Blocul „ACUM” a fost atacat de PSRM, care a afirmat că politica adoptată de bloc este una „a struţului” şi că ceea ce propun ei nu poate fi adoptat din punct de vedere al aspectului normativ (demiterea procurorului) şi totodată nicio decizie nu poate fi adoptată în Parlament fără numirea organelor de conducere a legislativului. La rândul său, PDM, prin persoana ex-spicherului, Andrian Candu, a ieşit repetat în public cu o invitaţie către Blocul „ACUM”, afirmând că formaţiunea este de acord să cedeze chiar şi funcţia de premier blocului în eventualitatea formării unei coaliţii guvernamentale PDM-„ACUM”.
„În situaţia creată se prefigurează câteva scenarii. La moment, nu este clar care va fi coaliţia de guvernare. Cert este că oricare ar fi, ea va implica PDM-ul. În perioada iniţială după alegeri, la adresa Blocului „ACUM” se vine cu propuneri mai mult formale pentru a demonstra partenerilor externi că blocul a adoptat o poziţie intransigentă şi pentru o viitoare stabilitate politică şi economică a Republicii Moldova se merge la consens între PDM şi PSRM pentru a avea continuitate. În culise se vorbea despre anumite persoane la funcţia de premier şi pentru fotoliile din Guvern.
Între timp a intervenit „un scurt circuit” din exteriorul ţării. Am avut aşa-zisa vizită de odihnă la Moscova a preşedintelui Dodon, care a rămas învăluită de mister. O a doua vizită a fost a Zinaidei Greceanîi, imediat după propunerea făcută de către PSRM Blocului „ACUM”. Întrebarea este în ce constă acest „scurt circuit” dintre PSRM şi Moscova. Kremlinul este împotriva unei alianţe între PSRM şi PDM, punând accentul pe alegerile anticipate. Nu în zadar, în ultimul timp, în mass media rusească au apărut filmele denigratoare la adresa preşedintelui PDM, Vladimir Plahotniuc. Sau, Moscova este de acord cu o asemenea coaliţie, dar nu este mulţumită de condiţiile ei. Totodată, de la Bruxelles s-a dat clar de înţeles că o alianţă cu PSRM va stopa multe din proiectele UE, iar de asistenţa financiară nici nu va putea fi vorba. În plus, PDM are şi o relaţie special cu PSD-ul din România şi nu este exclus că va trebuie să explice Bucureştiului o eventuală alianţă de guvernare cu socialiştii”, spune expertul.
În concluzie, Ion Tăbârţă a afirmat că rămân valabile trei scenarii: o alianţă între PDM şi PSRM; PDM, Partidul „Şor”, independenţii şi o parte din deputaţii transfugi de la PSRM; şi al treilea scenariu, puţin probabil, din lipsa resurselor financiare – alegeri anticipate.
