O nouă întrevedere între preşedintele Dodon şi liderul separatist, Vadim Krasnoselski va avea loc săptămâna viitoare. Prioritară pe agendă este problema posturilor ilegale instalate de Tiraspol, în satele Zonei de Securitate, sub pretextul prevenirii răspândirii virusului Sars-Cov 2. În plus, Dodon explude scenariul unei eventuale federalizări a Republicii Moldova, drept model de soluţionare a diferendului transnistrean. Se întâmplă, deşi acum un an, democraţii anunţau că Igor Dodon le-ar fi propus un plan de federalizare în cazul în care s-ar fi format o coaliţie PD-PSRM.
Într-o conferinţă de presă, care a avut loc la vila prezidenţială de la Condriţa, preşedintele Igor Dodon s-a arătat revoltat de acţiunile Tiraspolului privind instalarea posturilor ilegale din Zona de Securitate. Şeful statului spune că respinge explicaţia autorităţilor neconstituţionale din stânga Nistrului privind necesitatea instalării acestor posturi pentru a preveni răspândirea infecţiei covid 19.
IGOR DODON, preşedintele Republicii Moldova: „Argumentarea celor din stanga Nistrului este că aceste posturi au fost instalate în legătură cu pandemia, eu această explicaţie n-o accept. eu consider că este un pas incorect din partea celor din stânga Nistrului şi acest subiect urmează să fie dezbătut săpămâna viitoare la întrevederea pe care o voi avea”.
Mai mult, preşedintele respinge ideea unei eventuale federalizări a Republicii Moldova. Model care nu va fi acceptat în formatul 5+2.
IGOR DODON, preşedintele Republicii Moldova: „Nu poate fi niciun scenariu, Transnistria, care să nu fie acceptat de toţi şi din vest şi din est. Problema transnistreană poate fi rezolvată doar într-un context internaţional, geopolitic. Va fi blocată în formatul 5 plus 2 de Europa, SUA de Ucraina, care nu-i trebuie aici federalizare”.
Ideea federalizării Republicii Moldova a reapărut în spaţiul public după ce Comisia Juridică a Parlamentului a aprobat pachetul de legi privind statutul juridic al autonomiei Găgăuze. Potrivit opoziţiei şi experţilor în domeniu, experienţa Găgăuziei reprezintă un precedent extrem de periculos care ar putea fi aplicat ulterior şi regiunii transnistrene.
IGOR DODON, preşedintele Republicii Moldova: „Acest pachet este exact în forma în care a fost discutată un an în urmă în formatul Chişinău-Comrat cu participarea experţilor străini. Anume la acest format au insitat în 2018 europenii, ambasada UE, SUA, OSCE, anume în formulările acestea. Acesta a fost compromisul”.
Potrivit pachetului de legi privind statutul juridic al Găgăuziei, legislaţia autonomiei nu poate fi modificată decât cu avizul pozitiv al Adunării Populare. În plus, orice entitate administrativ-teritorială din preajma Găzăuziei se poate alipi autonomiei printr-un simplu referendum local.
IGOR DODON, preşedintele Republicii Moldova: „Argumentarea celor din stanga Nistrului este că aceste posturi au fost instalate în legătură cu pandemia, eu această explicaţie n-o accept. eu consider că este un pas incorect din partea celor din stânga Nistrului şi acest subiect urmează să fie dezbătut săpămâna viitoare la întrevederea pe care o voi avea”.
Mai mult, preşedintele respinge ideea unei eventuale federalizări a Republicii Moldova. Model care nu va fi acceptat în formatul 5+2.
IGOR DODON, preşedintele Republicii Moldova: „Nu poate fi niciun scenariu, Transnistria, care să nu fie acceptat de toţi şi din vest şi din est. Problema transnistreană poate fi rezolvată doar într-un context internaţional, geopolitic. Va fi blocată în formatul 5 plus 2 de Europa, SUA de Ucraina, care nu-i trebuie aici federalizare”.
Ideea federalizării Republicii Moldova a reapărut în spaţiul public după ce Comisia Juridică a Parlamentului a aprobat pachetul de legi privind statutul juridic al autonomiei Găgăuze. Potrivit opoziţiei şi experţilor în domeniu, experienţa Găgăuziei reprezintă un precedent extrem de periculos care ar putea fi aplicat ulterior şi regiunii transnistrene.
IGOR DODON, preşedintele Republicii Moldova: „Acest pachet este exact în forma în care a fost discutată un an în urmă în formatul Chişinău-Comrat cu participarea experţilor străini. Anume la acest format au insitat în 2018 europenii, ambasada UE, SUA, OSCE, anume în formulările acestea. Acesta a fost compromisul”.
Potrivit pachetului de legi privind statutul juridic al Găgăuziei, legislaţia autonomiei nu poate fi modificată decât cu avizul pozitiv al Adunării Populare. În plus, orice entitate administrativ-teritorială din preajma Găzăuziei se poate alipi autonomiei printr-un simplu referendum local.
