POLITIC

Igor Boţan: Este foarte important ca la prezidenţiale candidaţii să nu se antagonizeze

post-img

Oponenţii actualului preşedinte Igor Dodon, în cazul în care acesta va candida la alegerile prezidenţiale, ar putea să se gândească la o eventuală soluţie pentru ca să facă front comun. Însă, aşa cum scrutinul prezidenţial se desfăşoară în două tururi, acest lucru lasă câmp de manevră pentru ca toţi potenţialii candidaţi să se angajeze în această campanie electorală, iar în turul doi pot avea loc tot felul de coaliţii.

De această părere este analistul politic Igor Boţan, care menţionează că este important ca în primul tur aceştia să nu se antagonizeze până în punctul după care nu mai pot fi parteneri. Declaraţiile au fost făcute în cadrul dezbaterilor publice „Candidat politic sau apolitic, candidat partinic sau comun pentru viitoarele alegeri, de ce?”, organizate de Agenţia de presă IPN.

Expertul permanent al proiectului a menţionat că formaţiunile politice şi-au format anumite atitudini, care sunt promovate de reprezentaţii săi. În acest sens, actualmente, există un context util - alegerile parlamentare noi din circumscripţia nr. 38 Hânceşti. Deşi acestea, în opinia expertului, nu au un impact foarte mare asupra vieţii publice din Republica Moldova, ele prezintă un poligon extraordinar pentru pregătirile în vederea confruntării din toamnă, la alegerile prezidenţiale.

Potrivit lui Igor Boţan, în ceea ce ţine de potenţialul formaţiunilor politice, chiar şi în urma alegerilor locale de toamna trecută, cel mai mare potenţial administrativ la Hânceşti îl au democraţii. Pe locul doi era Blocul ACUM, iar pe trei Partidul Socialiştilor. „După această „ruptură” sau nu ştiu cum să-i spun, din Blocul ACUM se poate intui că lucrurile sunt favorabile pentru PDM. Circumscripţia uninominală nr. 38 este cea pe care Partidul Democrat a câştigat-o, deşi existau aşteptări ca un candidat al Blocului ACUM să fie cotat mai bine. Şi aceasta pentru că votul politic la alegerile locale pentru consiliul raional a fost câştigat de Blocul ACUM”, a spus el.

„S-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Acest exerciţiu din 15 martie va fi un fel de învăţătură pentru toate formaţiunile politice care îşi anunţă participarea la alegerile prezidenţiale. Eu nu văd o dramă în faptul că colegii de platou au puncte de vedere diferite, pentru că alegerile prezidenţiale se desfăşoară în două tururi de scrutin. Ceea ce înseamnă că orice formaţiune politică, în principiu, poate încerca să-şi promoveze candidatul. Însă, este important ca cei care se angajează în această competiţie să nu se antagonizeze”, opinează expertul.

În opinia sa, este normal ca fiecare să-şi expună punctele de vedere ale formaţiunilor, care deja s-au cristalizat. Însă, câmp de manevră există până la alegerile prezidenţiale. „Există temei ca reprezentanţii partidelor politice să comunice, să identifice limbaj comun. Poziţiile celor care reprezintă partidele unioniste şi cele pro-europene sunt acceptabile, în condiţiile în care ei au certitudinea că unul dintre candidaţii principali, Igor Dodon, nu câştigă din primul tur. „Dacă există acest risc, trebuie să-şi revadă atitudinea. Şi pot să fiu de acord că chiar dacă Igor Dodon, care deţine funcţia de preşedinte, va candidat independent, din această calitate va putea să-şi lărgească bazinul electoral”, a notat Igor Boţan.

În opinia expertului, lucrurile nu sunt atât de complicate. „Nu există bariere insurmontabile între partide şi acest „poligon”, circumscripţia Hânceşti, va da mult de gândit. Nu ne rămâne decât să sperăm că odată cu apropierea de alegerile prezidenţiale, aceste partide vor găsi o formulă care să fie acceptată de către alegători”, a spus Igor Boţan. Potrivit lui, orice candidat la funcţia de preşedinte se va încadra într-o luptă politică. În această situaţie poate fi vorba şi despre candidaţi comuni. Şi acest lucru este absolut posibil, în opinia sa.

Dezbaterile „Candidat politic sau apolitic, candidat partinic sau comun pentru viitoarele alegeri, de ce?”, sunt ediţia a 124-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundaţia germană Hanns Seidel.