Introducerea sistemului electoral mixt poate conduce la creşterea costurilor campaniei electorale parlamentare prin dublarea cheltuielilor pe cap de alegător din cauza creării circumscripţiilor uninominale, contribuind astfel la distorsionarea procesului electoral prin avantajarea concurenţilor electorali cu acces la resurse financiare, potrivit opiniei exprimate de către expertul în finanţarea partidelor de la IDIS Viitorul, Sergiu Lipcean, autor al studiului „Probleme şi provocări în finanţarea scrutinului parlamentar în contextul schimbării sistemului electoral, realizat de către IDIS „Viitorul” în colaborare cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES).
„Finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale din Republica Moldova se bucură de mult interes din partea cetăţenilor şi a actorilor activi ai societăţii, dar nu şi-a găsit o rezolvare satisfăcătoare de a influenţa calitatea deciziilor în procesul democratic, care pun în dificultate actorii oneşti şi creează obstacole în reprezentarea politică a societăţii. Aceste lucruri scot în evidenţă carenţele democraţiei din Republica Moldova”, a opinat directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu.
Ana Mihailov, coordonatoarea programului FES în Republica Moldova , a subliniat că partidele politice sunt un element esenţial al democraţiilor pluraliste, însă situaţii din Republica Moldova când unele partide politice îşi pierd independenţa, iar în cazul altora deciziile se iau de un grup restrâns de persoane, trezeşte îngrijorări serioase. Finanţarea partidelor politice rămâne a fi o provocare pentru RM, iar scandalurile din ultimii ani legate de aceasta, precum şi eroziunea legitimităţii unor actori politici, vorbesc despre faptul că problema finanţării politice trebuie abordată de urgenţă aşa încât cetăţenii să nu-şi piardă interesul faţă de viaţa politică şi încrederea în sistemul politic, Multiplicarea numărului de candidaţi în rezultatul aplicării sistemului electoral mixt va avea un efect negativ asupra transparenţei finanţării, generând şi mai multe probleme privind verificarea originii resurselor financiare, precum şi monitorizarea cheltuielilor electorale.
„Controlul finanţării alegerilor reprezintă un punct vulnerabil în virtutea dependenţei CEC de expertiza altor instituţii de stat care nu sunt independente politic, crescând probabilitatea utilizării acestora la nivelul circumscripţiilor uninominale în scopul influenţării competiţiei electorale”, este de părere Sergiu Lipcean.
Studiul arată că în funcţie de gradul de permisivitate, plafoanele la cheltuielile electorale pot distorsiona în diverse moduri competiţia electorală. În Republica Moldova se constatată o evoluţie de la plafoanele restrictive către o altă extremă, adică către plafoane foarte permisive. Dacă în primul caz, concurenţii electorali cu acces la resurse erau constrânşi, cel puţin legal, să nu fructifice din plin acest avantaj, în cel de-al doilea caz, asistăm la o situaţie contrară în care abundenţa resurselor financiare şi utilizarea lor în campanie poate afecta decisiv rezultatul electoral. Astfel, în contextul tranziţiei la sistemul mixt, există riscul creşterii cheltuielilor electorale, prin instituirea unor plafoane în listele naţionale, precum şi a candidaţilor majoritari.
În concluzie, analiza scoate în evidenţă desfăşurarea ultimelor scrutine parlamentare, care a demonstrat că transparenţa mijloacelor financiare rămâne un aspect deficitar. În pofida amendării legislaţiei electorale, prevederile cheie referitoare la publicarea unor date privind identitatea donatorilor rămân aplicate doar parţial.
Studiul a fost realizat de către IDIS „Viitorul” în colaborare cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Opiniile studiului aparţin autorilor şi nu reflectă punctul de vedere al partenerilor.
