Ameninţările hibride la adresa securităţii Republicii Moldova reprezintă un nou tip de război la care ţara trebuie să fie pregătită să răspundă, iar instituţiile de apărare se află permanent în faţa unor provocări noi la care pot face faţă doar printr-o permanentă reformare. Este una din concluziile mesei rotunde „Fenomenul politicilor hibride în regiunea Europei de Est: securitatea informaţională din perspectiva mediatică în Republica Moldova şi Ucraina”, organizată de Asociaţia pentru Politică Externă, cu suportul Institute for War & Peace Reporting.
În cuvântul introductiv, Arcadie Barbăroşie, director executiv al Institutului de Politici Publice, a precizat că în urmă cu zece ani nu existau discuţii pe această temă, dar, în ultimul timp, ameninţările hibride au apărut pe agenda internaţională, şi nu numai în Europa de Est, ci chiar şi în SUA.
„Vedem pe reţelele sociale, pe Odnoklassniki, de exemplu, că fenomenul de propagandă, ca parte a ameninţărilor hibride, apare cu două luni înaintea alegerilor şi se opreşte imediat după alegeri. Acest lucru începe să se extindă şi pe Facebook”, a spus Arcadie Barbăroşie.
Aurel Fondos, reprezentant al Ministerului Apărării, a precizat că subiectul este unul foarte complex.
„Ameninţările hibride sunt prevăzute şi în strategia de apărare a Republicii Moldova, iar în modernizarea armatei accentul se pune inclusiv pe ameninţările hibride apărute”, a spus Aurel Fondos. Potrivit acestuia, printre măsurile care trebuie luate de instituţia de apărare se află protecţia infrastructurii împotriva actelor de sabotaj, sporirea capacităţii de apărare cibernetică, comunicarea cu societatea civilă. E necesar să fie împiedicate tensiunile interetnice ce ar putea fi folosite de entităţi ostile Republicii Moldova.
La rândul său, Gheorghe Racoviţă, şef al Aparatului directorului Serviciului de Informaţie şi Securitate, a precizat câteva dintre ameninţările hibride actuale, printre care este propaganda ostilă, crearea de grupări interne ostile statului ţintă, încurajarea secesionismului, modelarea proceselor în aşa fel încât statul ţintă să fie permanent în sau chiar sub prag de război. Gheorghe Racoviţă a precizat că SIS a luat câteva măsuri concrete de apărare, în acest sens fiind creată o componentă analitico-informaţională specializată în ameninţări hibride, iar instituţia este într-o permanentă reformare.
Anastasia Nani, de la Centrul pentru Jurnalism Independent, a făcut precizări care se referă la datoria pe care mass-media o are în lupta cu ştirile false şi propaganda, care reprezintă o parte activă a ameninţărilor hibride. Jurnalista s-a mai referit la necesitatea ca consumatorii de media să fie educaţi pentru a discerne care ştiri sunt false şi care nu, precum şi pentru a nu cădea pradă propagandei.
La eveniment au participat reprezentanţii instituţiilor publice de stat şi ai societăţii civile, mass-media, corpul diplomatic acreditat la Chişinău, precum şi mediul academic.
„Vedem pe reţelele sociale, pe Odnoklassniki, de exemplu, că fenomenul de propagandă, ca parte a ameninţărilor hibride, apare cu două luni înaintea alegerilor şi se opreşte imediat după alegeri. Acest lucru începe să se extindă şi pe Facebook”, a spus Arcadie Barbăroşie.
Aurel Fondos, reprezentant al Ministerului Apărării, a precizat că subiectul este unul foarte complex.
„Ameninţările hibride sunt prevăzute şi în strategia de apărare a Republicii Moldova, iar în modernizarea armatei accentul se pune inclusiv pe ameninţările hibride apărute”, a spus Aurel Fondos. Potrivit acestuia, printre măsurile care trebuie luate de instituţia de apărare se află protecţia infrastructurii împotriva actelor de sabotaj, sporirea capacităţii de apărare cibernetică, comunicarea cu societatea civilă. E necesar să fie împiedicate tensiunile interetnice ce ar putea fi folosite de entităţi ostile Republicii Moldova.
La rândul său, Gheorghe Racoviţă, şef al Aparatului directorului Serviciului de Informaţie şi Securitate, a precizat câteva dintre ameninţările hibride actuale, printre care este propaganda ostilă, crearea de grupări interne ostile statului ţintă, încurajarea secesionismului, modelarea proceselor în aşa fel încât statul ţintă să fie permanent în sau chiar sub prag de război. Gheorghe Racoviţă a precizat că SIS a luat câteva măsuri concrete de apărare, în acest sens fiind creată o componentă analitico-informaţională specializată în ameninţări hibride, iar instituţia este într-o permanentă reformare.
Anastasia Nani, de la Centrul pentru Jurnalism Independent, a făcut precizări care se referă la datoria pe care mass-media o are în lupta cu ştirile false şi propaganda, care reprezintă o parte activă a ameninţărilor hibride. Jurnalista s-a mai referit la necesitatea ca consumatorii de media să fie educaţi pentru a discerne care ştiri sunt false şi care nu, precum şi pentru a nu cădea pradă propagandei.
La eveniment au participat reprezentanţii instituţiilor publice de stat şi ai societăţii civile, mass-media, corpul diplomatic acreditat la Chişinău, precum şi mediul academic.
