În platforma sa electorală PDM sublinia că integrarea în UE este cea mai bună opţiune pentru interesul naţional. Experţii, care au analizat gradul de realizare a promisiunilor făcute de PDM în alegerile parlamentare din 2014, constată că în perioada ciclului electoral 2014-2018 relaţiile cu UE au atins un punct critic, fără precedent, reflectat în Raportul de progres şi în două Rezoluţii ale Parlamentului European din iulie şi noiembrie 2018. Totodată, în această perioadă, suportul financiar al UE convenit pentru reforma justiţiei în Republica Moldova a fost sistat, iar suportul macro-financiar a fost suspendat, transmite IPN.

Într-un live pe Facebook, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor Boţan, a declarat că, din 2016 până în 2019, trei ani la guvernare s-a aflat Partidul Democrat şi astfel formaţiunea a avut tot instrumentarul pentru a-şi îndeplini promisiunile. PDRM propune trecerea de la mandatul reprezentativ la mandatul imperativ, iar mandatul imperativ presupune că cei care vin cu oferte către cetăţeni şi ei le acceptă, trebuie să-şi îndeplinească promisiunile întocmai. În caz contrar, vor fi pasibili de vot de neîncredere din partea cetăţenilor, a subliniat Igor Boţan.

Potrivit expertului, promisiunile pe domeniul politicii externe au vizat apropierea de UE, susţinerea puternică a vectorului de integrare pentru bunăstare, stabilitate şi libertate în Republica Moldova. Igor Boţan menţionează că această promisiune a fost însoţită de eforturile PDM prin desfăşurarea unei campanii, iniţiate de fostul preşedintele al partidului, Marian Lupu, imediat după alegeri. Aceasta a avut scopul să convingă cetăţenii să susţină iniţiativa formaţiunii de a depune, către anul 2019, cererea ca Republica Moldova să devină ţară candidat pentru aderare la UE. „Acest lucru, din păcate, nu s-a întâmplat şi nu s-a întâmplat pentru că au intervenit factori despre care noi, cetăţenii, nu am ştiut, dar noi nu putem spune că nu au ştiut cei care au făcut promisiuni. Cei care au făcut promisiuni ştiau, pentru că au şi participat la oferirea garanţiilor pentru Banca Naţională, atunci când Banca Naţională a făcut manevrele, despre care ştim, a încercat să salveze sistemul bancar din ţara noastră, care a fost devalizat”, a mai spus Igor Boţan.

Autorii analizei promisiunilor constată că, pe perioada ciclului electoral 2014-2018, relaţiile cu Federaţia Rusă s-au deteriorat considerabil, iar eforturile de înlăturare a barierelor pentru accesul produselor moldoveneşti pe piaţa rusă au fost substituite de către autorităţile ruse prin condiţionări politice: victoria PSRM la viitoarele alegeri parlamentare. Autorităţile moldovene au explicat deteriorarea relaţiilor moldo-ruse prin faptul că au trebuit să întreprindă un şir de măsuri de răspuns împotriva unor acţiuni neprietenoase ale Federaţiei Ruse. Printre acestea se numără menţinerea embargoului asupra importului produselor moldoveneşti pe piaţa rusă, în pofida acordului bilateral privind liberul schimb; distrugerea demonstrativă repetată a produselor moldoveneşti importate în Rusia; reţinerea nefondată a oficialilor moldoveni care tranzitau teritoriul Rusiei pentru a ajunge la destinaţie etc.

Referindu-se la aspectele economice, Iurie Morcotîlo, expert economic, a comunicat că au fost identificate 19 promisiuni lansate în campania electorală din 2014. Acestea sunt grupate pe trei dimensiuni: economia şi locurile de muncă, migraţia, precum şi agricultura. Din cele 19 angajamente, au fost realizate, cel puţin parţial, 11, însă situaţia nu este atât de bună, după cum pare la prima vedere. Astfel, în domeniul economie şi finanţe, Partidul Democrat a promis un set de măsuri fiscale, stimularea angajatorilor pentru a crea locuri de muncă în sectorul formal, dar şi stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii. De asemenea, se planifica faptul ca în următorul ciclu electoral salariile şi pensiile să crească de două ori, iar anual în Republica Moldova să vină în jur de un miliard de euro investiţii directe.

Iurie Morcotîlo a menţionat că scutiri fiscale au fost, însă majoritatea în perioada 2017-2018. Cu toate că au fost depuse eforturi pentru stimularea fiscală, salariile şi pensiile nu au crescut de două ori. Creşterea în termeni nominali a fost de 30-40%, iar în termeni reali – de aproape două ori mai mică. „Ba mai mult, trebuie de menţionat că orice partid care promite că, într-un ciclu electoral, salariile sau pensiile o să crească de două ori, aceasta mai mult miroase a populism şi orice alegător trebuie să fie în gardă, fiindcă în mod real creşterile salariale şi de pensii pot fi în jur de 20-40%”, a mai spus expertul.

Potrivit lui, situaţia mediului de afaceri nu s-a schimbat prea mult, iar investiţiile directe, din cauza fraudei bancare, au scăzut – volumul anual al investiţiilor străine directe în perioada 2014-2017 fiind sub 200 de milioane de dolari. O constrângere pentru atractivitatea investiţională a Republicii Moldova rămâne calitatea mediului de afaceri. Volumul scăzut al investiţiilor, inclusiv şi a celor străine, are mai multe consecinţe negative asupra calităţii creşterii social-economice a Republicii Moldova.