La 24 februarie 2019 a avut loc un nou scrutin electoral în Republica Moldova care era mult aşteptat şi discutat. În mod special, era aşteptat din motiv că exerciţiul electoral s-a desfăşurat după noile reguli – sistemul electoral mixt. „Kilometrul zero” al democraţiilor sunt alegerile libere şi corecte.
Dacă nu întrunesc aceste două condiţii, atunci nu putem vorbi despre o societate democratică, a explicat în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, analistul IDIS Viitorul, Ion Tăbârţă.
Campania electorală din Republica Moldova s-a desfăşurat cu mari deficienţe de organizare. Competitorii electorali nu au avut condiţii egale deoarece partidul de guvernământ împreună cu sateliţii săi – PSRM şi Partidul „Şor” – au fost clar avantajaţi faţă de Blocul „ACUM”. Aceste formaţiuni au dispus de mari resurse administrative, financiare şi mediatice, ceea ce le permiteau să manipuleze opinia publică.
„Blocul „ACUM”, pe parcursul întregii campanii, a fost hărţuit şi i s-au pus anumite bariere în desfăşurarea activităţii electorale. Trebuie de remarcat că „pe ultima sută de metri”, PDM şi-a schimbat atitudinea faţă PSRM, cel mai probabil, având temere că socialiştii ar putea ajunge de unii singuri la guvernare. PDM, împreună cu Partidul „Şor” a declanşat o campanie agresivă împotriva PSRM cu scopul de ai scădea scorul electoral, care, în mare măsură, i-a reuşit. Astfel, aceste alegeri cu greu se pot încadra în nomele alegerilor corecte”, a spus Ion Tăbârţă.
Al doilea aspect, privind libertatea alegerilor, care cuprinde ziua alegerilor şi vizează ne-influenţarea alegătorilor pentru a-şi da votul pentru o anumită formaţiune. Din acest punct de vedere lucrurile au stat mai bine. Totuşi, şi la acest capitol au fost mai multe excepţii care se abat de la normalitate. „Ziua tăceri” care a fost o noutate şi a fost interpretată greşit de către concurenţii electorali, care încercau, în diferite moduri”, în preajma anumitor secţii de votare, să influenţeze opţiunea de vot a alegătorilor. Alt aspect care iese din tiparul normalităţii este votul din cele două circumscripţii în stânga Nistrului. Reieşind din normele democratice, alegerile din cele două circumscripţii trebuie invalidate pentru că acolo clar s-a văzut cum anumiţi concurenţi electorali au organizat şi au plătit alegătorii. În aceste secţii de votare s-a ajuns până la aceea că alegătorii să intre în birourile electorale direct pe geam.
În ceea ce priveşte rezultatele finale ale alegerilor, le vom şti cu certitudine doar după ce acestea vor fi validate de Curtea Constituţională, asta ţinând cont de experienţa scrutinului pentru primăria Chişinău, pentru că ne putem aştepta la surprize, inclusiv la invalidarea unor alegeri în circumscripţiile uninominale. Primele date arată că PSRM a acumulat 35 de mandate, PDM – 30 de mandate, Blocul „ACUM” – 26 de mandate, Partidul Şor – 7 şi trei candidaţi independenţi. Dacă ar fi fost sistemul electoral vechi – proporţional – PSRM ar fi acumulat cam acelaşi scor, câştigătorul sistemul electoral mixt este PDM care a acumulat mai mult cu patru-cinci mandate, iar perdanţii sunt Blocului „ACUM” şi Partidul „Şor”.
„Un prim scenariu post-electoral este că vom avea alegeri anticipate, deoarece niciun partid nu a acumulat majoritatea în parlament, dar puteam afirma în proporţie de 99% că anticipate nu vor fi. Formaţiunile politice au cheltuit foarte mulţi bani, de aceea ele nor vor arunca bani pentru o nouă campanie şi nu au nici un fel de garanţie că vor acumula acelaşi scor. Este vorba, în special, de PDM care deţine „pâinea şi cuţitul” actualului mod de funcţionare a instituţiilor statului”, este de părere analistul Ion Tăbârţă.
Astfel, PSRM care are cele mai multe mandate nu mai poate veni de unul singur la guvernare ci doar într-o coaliţie mare cu PDM. Totodată, indiferent de formulă, PDM va fi la guvernare. În mod natural, democraţilor li se vor alătura cei şapte deputaţi din formaţiunea „Şor” cei doi independenţi aleşi în circumscripţiile din stânga Nistrului şi, nu este exclus, şi cel de al treilea care a fost ales pe circumscripţia Cahul. PDM poate merge la guvernare împreună cu PSRM, formând o coaliţie mare – pro-Moldova. Un alt scenariu este cel folosit de PDM la finele anului 2015 – racolarea deputaţilor din alte fracţiuni parlamentare. Asta ar însemna migrarea masivă a 11-12 deputaţi pentru constituirea unei majorităţi simple de guvernare, cel mai probabil de la PSRM, deoarece de la Blocul „ACUM” va fi mai dificil de racolat deputaţi, poate cu unele excepţii singulare. Cel mai probabil, Blocul „ACUM” va fi într-o opoziţie dură care va contribui la dezoligarhizarea Republicii Moldova şi pregătirea de alegerile locale, prezidenţiale şi următorul scrutin parlamentar.
În concluzie, Ion Tăbârţă afirmă că orice coaliţie guvernamentală va fi, ea nu va duce la resetarea imediată a relaţiilor cu UE, dat totodată a scăzut pericolul schimbării vectoriale a Republicii Moldova dinspre vest spre est.
