POLITIC

Europarlamentarii dezbat calitatea alegerilor din Republica Moldova

post-img

Rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie în Republica Moldova, dar şi felul desfăşurării lor, nu prezintă o îmbunătăţire democratică a situaţiei în ţară. Prezenţa la vot a fost slabă, votarea a avut loc cu încălcări, iar cetăţenii din diasporă nu au fost trataţi corect. Rezultatele alegerilor face dificilă formarea unui Guvern mai ales că unele partide au anunţat că nu vor colabora cu alte partide.

Se admite ideea ca în 4-6 luni să aibă loc alegeri noi. Acestea sunt câteva din concluziile misiunii de monitorizare a alegerilor în Moldova, discutate în cadrul Comisiei pentru politică externă a Parlamentului European. În context, în timp ce unii europarlamentari susţin că trebuie susţinută în continuare suspendarea ajutorului bugetar, dar şi că Acordul de Asociere este pus în pericol, alţii susţin că e prematur a deduce anumite concluzii şi că urmează a fi observată evoluţia lucrurilor în continuare.

Europarlamentara Rebecca Harms şi şefa misiunii de observare, a declarat că în procesul electoral unii moldoveni nu înţelegeau ce să facă cu cele patru buletine de vot pe care le primeau. Ea a criticat tratamentul autorităţilor moldoveneşti faţă de moldovenii din afara ţării, care nu au putut vota cu buletinul şi a celor din diasporă, care aveau paşapoarte expirate şi nu au putut să voteze. Aceasta, remarcă eurodeputata, în contextul în care CEC a anunţat despre această imposibilitate mult prea târziu, făcând dificilă obţinerea de paşapoarte noi. Europarlamentara susţine că observatorii au fost şocaţi de autobuzele care transportau alegători organizat din regiunea transnistreană către secţiile de vot şi au avut informaţii că unii alegători primise bani.

Rebecca Harms a spus că veştile bune ţin de faptul că atât delegaţia Parlamentului European, cât şi partenerii internaţionali au descris alegerile ca fiind competitive. „Avem impresia că majoritatea aspectelor alegerilor au fost gestionate în mod profesionist şi transparent. Secţiile de votare erau gestionate bine, cota de 40% femei a fost respectată, doar că femeile aveau locuri jos pe liste”. Potrivit ei, rezultatele alegerilor face dificilă formarea unui Guvern.

Europarlamentarul Cristian Preda, consideră că rezultatele şi felul desfăşurării alegerilor nu prezintă o îmbunătăţire democratică a situaţiei în ţară. Proces care, potrivit lui, confirmă concluziile pe care Parlamentul European deja le-a dat, în momentul în care Comisia de la Veneţia a criticat noul sistem electoral, sistem care „împiedică libera exprimare a cetăţenilor şi susţine oligarhii”. „Votul din Transnistria serveşte oligarhilor din ambele părţi, guvernului de la Tiraspol şi guvernului controlat de Vlad Plahotniuc. Mă tem că aceeaşi alegători vor fi utilizaţi şi în alegerile din ţara mea pentru că au paşapoarte româneşti. Votul din Transnistria pune o problemă de credibilitate pentru acest scrutin”. Cristian Preda consideră că Parlamentul European nu doar că trebuie să susţină în continuare suspendarea ajutorului bugetar pentru Moldova, dar şi să introducă sancţiuni „pentru oligarhii responsabili pentru corupţia din Moldova, care controlează guvernul în totalitate, care au dus la un regim extrem de rău pentru întreaga vecinătate”.

Eurodeputatul Andi Cristea a felicitat guvernul moldovean pentru maniera corectă de organizare a alegerilor. „Aşteptările noastre vizează implementarea Acordului de Asociere şi pentru asta e nevoie de o majoritate care e solidă pro-europeană”. Andi Cristea spune că se aşteaptă ca anume partidele pro-europene să pună interesul general pe primul loc. Europarlamentarul se întreabă dacă UE va fi un operator în relaţiile cu Chişinăul şi Kievul, în contextul viitoarelor alegeri parlamentare din Ucraina şi dacă UE e gata să acţioneze sau dacă va lua o pauză? „Credem că trebuie să fim pro-activi şi să ne asumăm consecinţele”, a spus eurodeputatul.

Europarlamentarul Petras Auštrevičius, susţine că imaginea generală în contextul alegerilor parlamentare din 24 februarie din Republica Moldova nu este „nici neagră, nici albă”. Procesul electoral nu este unul foarte bun şi persistă probleme cu formarea Parlamentului. Potrivit lui, ar putea să dureze încă 7 săptămâni ca raportul final al OSCE să fie redactat, aşa că nu trebuie să se facă o evaluare prematură privind consecinţele alegerilor şi relaţiile cu Moldova. Petras Auštrevičius este convins că între timp, felul în care va rezolva Moldova plângerile depuse în contextul alegerilor va fi un factor decisiv.

Europarlamentarul Joachim Zeller a remarcat că participarea la vot a fost scăzută, sub 50%, dar unul din avantaje este că opoziţia a reuşit să obţină 26 de locuri din totalul de 101 de locuri. Joachim Zeller a menţionat încălcări precum aducerea organizată la vot a persoanelor „rusofone”, care au fost remunerate cu 100 de lei pentru votul lor. Europarlamentarul admite organizarea de alegeri anticipate. „Per ansamblu, credem că ne este foarte greu să continuăm cu acordul de Asociere cu Moldova, dar trebuie să observăm cum evoluează lucrurile şi să acordăm sprijinul nostru opoziţiei democratice”, a spus Joachim Zeller.

Europarlamentarul Miroslav Poche a declarat că alegerile au fost libere şi corecte, chiar dacă campania electorală a fost marcată de o serie de probleme. Dânsul a remarcat că „formaţiunea pro-rusă a obţinut majoritate în actualele alegeri, chiar dacă rezultatul obţinut a fost mai prost decât cel scontat, contrar propagandei masive”. „Îmi pare rău că partidele pro-europene au negat posibilitatea de a intra într-o coaliţie”. Acesta a mai spus că în urma alegerilor au intrat câteva feţe noi pe scena politică din Moldova, campania electorală nu a fost orientată geopolitic şi că acolo unde a fost dânsul observator a observat o influenţă a Turciei şi a investiţilor turce.

În ultima rezoluţie adoptată cu privire la Moldova, Parlamentul European, a menţionat că „orice decizie în legătură cu asistenţa macro-financiară trebuie să aibă loc doar după alegerile parlamentare, în condiţiile în care acestea trebuie să aibă loc în condiţii recunoscute de organisme internaţionale şi că plata tuturor programelor de susţinere bugetară să fie sistată până când se înregistrează un progres semnificativ în ceea ce priveşte standardele democratice”.