Tot în această perioadă, cheltuielile bugetului de stat au constituit 388 miliarde lei, 9,7% fiind acoperite din sursele externe, mai exact 5,5% din granturi şi 4,2% din împrumuturi. Astfel, fiecare al 10-lea leu cheltuit de Guvern în ultimii 20 de ani a fost din surse externe, scrie pe blogul său economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.

Potrivit sursei citate, o perioadă interesantă este 2001-2006, când suportul extern în bugetul de stat a fost „zero”, dar cu o nuanţă interesantă. „În această perioadă, noi am obţinut 1,4 miliarde lei sub formă de granturi şi totodată am redus datoria externă a Moldovei cu 1,34 miliarde lei. De fapt, am luat granturi pentru a întoarce împrumuturile externe”, scrie economistul.

Veaceslav Ioniţă precizează că anii 2007-2008 sunt anii când Republica Moldova s-a bucurat de un suport extern în valoare de 2,2 miliarde lei, dintre care 93% sau 2,04 miliarde lei a fost sub formă de granturi. Această perioadă a fost precedată de angajamentele pro-europene ale guvernării de atunci şi suportul european nu a întârziat să vină.

Potrivit economistului, criza din 2008 a lovit puternic Republica Moldova şi fără un suport extern ar fi fost imposibil onorarea obligaţiilor Guvernului faţă de cetăţeni. În anul 2010, cheltuielile Bugetului de Stat au fost acoperite în proporţie de 24% din surse externe. „Este mărimea record a suportului financiar extern, fiecare al patrulea leu cheltuit de Guvern a provenit din Granturi sau împrumuturi externe”, conchide economistul.

Perioada 2011-2014 poate fi considerată epoca de aur a suportului financiar extern. Republica Moldova a beneficiat de 13,1 miliarde lei suport extern, dintre care 71% sau 9,34 miliarde lei sub formă de granturi şi doar 3,76 miliarde lei sub formă de împrumuturi. În anul 2014, granturile au atins nivelul record de 3% din PIB, indicator de 2,5 ori mai mare decât media în toţi cei 20 de ani. 

După jaful bancar din 2014 şi prestaţia proastă a autorităţilor în recuperarea banilor furaţi, autorităţile Republicii Moldova şi-au pierdut credibilitatea faţă de partenerii externi, iar în perioada 2016-2017, suportul extern a fost dominat de împrumuturi. Astfel, Republica Moldova a beneficiat  de un suport financiar extern de 9,6 miliarde lei, dintre care 75% sau 7,2 miliarde lei sub formă de împrumuturi şi doar 2,4 miliarde lei sub formă de granturi.

În istoria Republicii Moldova, perioada 2018-2019 va fi descrisă ca perioadă de izolare financiară şi politică externă. Suportul financiar extern până în septembrie 2019 se ridică la doar 1,37 miliarde lei, cea ce constituie 1,5% din cheltuielile Bugetului de Stat, valoare minimă de după 2008. Este perioada când Republica Moldova nu poate accesa nu doar granturi, dar nici împrumuturi externe.

În lipsa uni suport financiar extern Guvernul poate să-şi onoreze obligaţiile sale sociale, salariale şi de întreţinere curentă a instituţiilor. Însă acest lucru se realizează din contul investiţiilor în infrastructură..

În strategia de dezvoltare a drumurilor naţionale, Republica  Moldova s-a bucurat de un suport financiar extern, dar şi s-a obligat să aloce 80% din accize pentru drumuri. Această obligaţie a fost îndeplinită doar 3 ani (2012-2014), apoi a fost redusă cota defalcată de 2,5 ori până la 32% în loc de 80%.

„Deci, în 5 ani noi am lipsit infrastructura rutieră de 17 miliarde lei investiţii, dintre care 5,1 miliarde i-am sustras pentru plata pensiilor şi salariilor”, scrie Veacesla Ioniţă, care menţionează că fără suport financiar extern Republica Moldova este să folosească pentru plăţi sociale toţi banii destinaţi dezvoltării infrastructurii.

„Restabilirea relaţiilor cu partenerii extern şi buna guvernare sunt priorităţile de bază ale fostei, actualei şi viitoarei guvernări. Fără de aceasta, Republica Moldova nu are nici o şansă să scape de eticheta celei mai sărace ţări din Europa”, scrie economistul.