Viitorul unei ţări stă şi în mâinile, sau mai bine spus, în votul tinerilor. Părerile tinerilor alegători din R. Moldova sunt, însă, împărţite. La fel ca şi clasa politică. În timp ce unii spun că vor merge la vot şi îi îndeamnă şi pe alţii să o facă, alţii zic ferm că nu, pentru că sunt dezămăgiţi. Mulţi dintre tineri spun că nu au pe cine să aleagă, iar unii nici nu cunosc ce presupune sistemul mixt de vot.
Potrivit rezultatelor de la alegerile prezidenţiale din 2016, cea mai mică rată de participare la vot au reprezentat-o tinerii. Din aproape un milion şi jumătate de alegători, doar 10% dintre ei au fost tineri cu vârstele cuprinse între 18 şi 25 de ani. Prezenţa la vot a tinerilor nu este însă singura problemă. Cu două săptămâni până la alegerile parlamentare, nu toţi cunosc ce presupune sistemul mixt de vot.
Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, alegerile parlamentare se vor desfăşura în baza sistemului electoral mixt. Din cei 101 deputaţi, 50 sunt aleşi concomitent în cadrul unei singure circumscripţii naţionale, adică în baza listelor de partid, iar alţi 51 în circumscripţii uninominale.
Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, alegerile parlamentare se vor desfăşura în baza sistemului electoral mixt. Din cei 101 deputaţi, 50 sunt aleşi concomitent în cadrul unei singure circumscripţii naţionale, adică în baza listelor de partid, iar alţi 51 în circumscripţii uninominale.
