Dan Dungaciu menţionează că cele două solicitări depuse la Curtea Constituţională: una de Partidul Democrat şi una de preşedintele Dodon, pot să schimbe radical situaţia politică de la Chişinău. Dungaciu mai precizează că situaţia politică se va schimba dacă Igor Dodon va obţine de la Curtea Constituţională posibilitatea să numească un premier, „care va fi susţinut de unii sau de alţii dintre parlamentarii aleşi la Chişinău. Şi asta va constitui o majoritate. Chiar dacă nu i se va spune de la început o majoritate de guvernare. Din punctul acesta de vedere, nu s-au epuizat toţi paşii şi încă mai pot să apară surprize, sigur, dincolo de speculaţiile care se fac, strict la nivelul partidelor politice. Nu este decis sau nu este sută la sută cert că Republica Moldova se îndreaptă spre alegeri anticipate”.

Condiţia pusă de PSRM, referitoarea la formarea unei majorităţi parlamentare prin obţinerea mai multor funcţii, inclusiv a portofoliul de ministru de externe, este o chestiune care a fost prea puţin discutată la Chişinău, consideră Dan Dungaciu.

„Este evident că portofoliul Ministerului de Externe, portofoliul Ministerului Apărării, statutul special sau un statut mai consistent pentru limba rusă sunt de fapt nişte precondiţii pentru a purcede la un proiect fundamental pentru preşedintele Dodon şi pentru Partidul Socialiştilor, respectiv, federalizarea sau aşa-zisa soluţionare a chestiunii transnistrene. E foarte interesant că aceste tipuri de comentarii nu se fac la Chişinău de către actorii politici sau chiar de către actorii din societatea civilă. Nici atunci când Dodon s-a dus la München şi a lansat un proiect, aşa-numitul Balşoi Pachet, inclusiv de rezolvare a chestiunii transnistrene, nu s-a comentat nimic la Chişinău. Chiar dacă asta s-a întâmplat în campanie electorală, iar partidul de guvernământ, care pe de o parte spunea că e în dezacord cu acest lucru, nu a criticat deloc acest gest făcut la vremea respectivă de un adversar electoral. Această tăcere în jurul acestui proiect, această tăcere în jurul condiţionărilor pe care PSRM-ul le-a pus şi care au fost complet ignorate de politicienii de la Chişinău. Deşi în spatele acestor revendicări, se află evident un proiect geopolitic”, punctează Dungaciu.

Politologul mai susţine că Igor Dodon „semnalează foarte clar care e proiectul de politică externă al domniei sale, în tăcerea, cel puţin suspectă a aproape tuturor actorilor politici de la Chişinău”.

Deputatul ACUM Sergiu Litvinenco este de părere că nici nu era nevoie de o sesizare la Curtea Constituţională pentru interpretarea legilor. „Pentru că în baza, la fel a unei hotărâri a Curţii Constituţionale din 29 decembrie 2015, preşedintele nu doar că are dreptul, dar este obligat să numească un candidat la funcţia de prim-ministru. Acolo este expres prevăzut că atribuţia preşedintelui de a desemna un candidat pentru funcţia de prim-ministru reprezintă o obligaţie constituţională. De ce preşedintele Dodon a mers la Curte ca să întrebe ceea ce Curtea deja a răspuns, este greu de spus. Probabil, pentru a mai trage de timp”.