„Atacul pe care îl aşteptăm e posibil să fie unul necruţător, un atac aerian şi cu rachete. Mulţi vorbesc despre tancuri, dar va fi probabil pregătit de un atac de război de secol XXI”, a spus politologul Cristian Pîrvulescu într-un interviu pentru Digi24.

În orice caz, Putin şi-a pregătit planul de mulţi ani şi s-a folosit din plin de războiul hibrid pentru a dezbina unitatea UE şi a NATO. Liderul de la Kremlin nu visează însă la refacerea URSS, ci a Imperiului Rus. Nu încape îndoială că va ataca Ucraina, pentru că altfel, el ar avea cel mai mult de pierdut, arată profesorul Pîrvulescu.

Dezbină şi cucereşte

Cristian Pîrvulescu: „Vladimir Putin nu a blufat, eu cred că această intervenţie în Ucraina este pregătită minuţios de foarte multă vreme, de ani de zile, poate chiar de 14 ani, după summitul de la Bucureşti, când Vladimir Putin a fost pus la curent cu posibila lărgire a NATO şi a dat un răspuns foarte dur liderilor occidentali. Pe vremea aceea, preşedinte în România era Traian Băsescu, în Statele Unite - George W. Bush, în Franţa - Nicolas Sarkozy. Cine îşi mai aduce aminte de ei? Între timp, garniturile s-au schimbat, dar Vladimir Putin este tot acolo. Era în aprilie 2008, cu o lună înainte de a preda preşedinţia pentru patru ani lui Medvedev. Dar prim-ministru fiind, primul lucru pe care l-a făcut ca avertisment a fost să atace în vară Georgia, pregătindu-se să preia politic Ucraina. A preluat-o politic, în urma alegerilor, a urmat Maidanul - orientarea proeuropeană şi pro-NATO a Ucrainei a devenit evidentă şi în acel moment, lucrurile pentru Putin au devenit clare: singura soluţie, intervenţia militară. Prima, în timpul unei Olimpiade, dacă vă aduceţi aminte, de iarnă, de la Soci, în 2014, a fost intervenţia din Crimeea, a fost ocupată Crimeea.

Între timp, a aşteptat o oportunitate, a încercat să schimbe raportul de forţe cu Statele Unite - de unde intervenţia în alegerile din 2016 şi sprijinul indirect pentru Donald Trump -, apoi intervenţia în favoarea Brexitului pentru a slăbi aliaţii occidentali, relaţiile cu Turcia în interiorul NATO, în Uniunea Europeană relaţiile cu Ungaria, toate lucrurile astea i-au creat posibilitatea de a interveni.

Acum, cere lucruri imposibile, inclusiv după reuniunea de vineri de la Geneva, el cere de fapt retragerea trupelor americane şi a sprijinului din Bulgaria şi cere un răspuns scris, care va veni într-o săpătămână maximum. Deci, situaţia rămâne în contiuare tensionată şi nimeni nu poate să răspundă pozitiv cererilor lui Putin.

Putin bagă băţul prin gard şi  în România

Pe de altă parte, a încercat să dezorganizeze inclusiv aliaţii din zona aceasta a NATO, pentru că SUA şi NATO au dorit să aducă trupe în Bulgaria, România şi Slovacia. În Bulgaria, a destabilizat viaţa politică, iar noul guvern era cât pe ce să pice în momentul în care s-a pus problema, în urmă cu două săptămâni, în mod oficial, a aducerii a 5.500 de militari americani.

În Slovacia, Parlamentul a votat deja împotrivă, deci România rămânea singura ţară în care acest lucru se întâmpla, în care nu existau curente puternice îndreptate împotriva prezenţei americane - şi mai nou, franceze, pentru că a spus asta Emmanuel Macron în discursul de la Strasbourg de marţi.

Ei bine, şi aici am impresia că se încearcă destabilizare în  momentul de faţă printr-o serie întreagă de scandaluri - şi nu discut de ceea ce ştim cu toţii, despre războiul hibrid şi teoriile conspiraţiei care fac parte din atacul concentrat al Rusiei nu numai împotriva aliaţilor Americii.

De altfel, Vladimir Putin desconsideră România, spunea la un moment dat că el nu discută cu Bucureştiul, discută direct cu stăpânii de la Washington.

Atac fără precedent, multifront, posibil în Ucraina. Ar putea fi implicată Transnistria

Sunt mulţi în România care au început să creadă că chiar aşa e situaţia, deşi vorbim despre un război în Ucraina. Nu e posibil niciun război cu România, este o evidenţă: Putin nu va ataca NATO, va ataca Ucraina. Ceea ce nu ştim este cât de adânc va intra în Ucraina. Se vorbeşte despre Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, ceea ce nu ar fi imposibil pentru că trebuie să dea un semnal din punctul acesta de vedere.

Când facem calcule politice trebuie să vedem cine are cel mai mult de pierdut dacă NU se întâmplă ceva. Lumea spune şi Biden, şi Putin au de pierdut, şi Ucraina. Cel mai mult de pierdut, dacă nu atacă, are Putin. Situaţia lui Putin este foarte complicată dincolo de aparenţe, pentru că Rusia nu este o mare putere. Apropo, nu-şi vor putea permite să ocupe un teritoriu mare din Ucraina şi să-l organizeze, pentru că vor fi costuri importante.

Trebuie să dea mai degrabă o lecţie, dar Ucraina ar putea fi supusă unui atac fără precedent. De data aceasta, Ucraina nu se va confrunta cu nişte insurgenţi, cu unii care nu au niciun drapel în spatele lor, se va confrunta cu o armată bine pregătită şi este posibil un atac multifront, adică în afară de atacul dinspre Rusia, ar putea fi un atac dinspre Belarus şi nu este exclus nici un atac dinspre Transnistria. Asta, numai ca să dea o lecţie. Transnistria înseamnă deja Republica Moldova, ştim că staţionează trupe acolo, este o complicaţie foarte mare. Nu ştiu dacă se va merge atât de departe, dar cert este că în momenul de faţă există concentrări de trupe, există exerciţii în Belarus. Belarusul a devenit un aliat supus.

Putin şi-a şi prezentat viziunea anul trecut spunând că pentru el, Rusia înseamnă tot teritoriul până în Europa Centrală, deci şi Ucraina - care este parte a Rusiei -, şi Belarusul. Deci nu e vorba numai de, cum spun unii, o reconstrucţie parţială a URSS. Este vorba despre o reconstrucţie a Imperiului Rus. Vladimir Putin se crede trimisul lui Dumnezeu pentru a salva Rusia. Vorbim acum de un personaj pe care îl estimăm a fi raţional, dar care nu se comportă foarte raţional.

Rusia a dus războiul hibrid inclusiv prin intermediul temelor ecologiste

Chiar dacă România nu este vizată direct, situaţia ne afectează deja economic: preţul la gaze naturale, preţul energiei electrice. Vorbim despre sancţiuni pentru Rusia, dar pentru sancţiuni e nevoie de unitate, de unitatea NATO şi de unitatea UE. Ca să dăm nişte sancţiuni pe care Rusia să le simtă, e nevoie ca toţi cei 27 să fie de acord să nu mai primim Rusia în Acordurile SWIFT privind transferurile bancare. Or, aici avem o problemă.

Germania nu pare să fie neapărat de acord. Cancelarul Scholz nu s-a pronunţat încă, dar noul preşedinte la CDU, care e considera un expert în domeniul economic, spune că nici nu se pune problema. Avem Nord Stream 2, nemţii spun că nu este o problemă geopolitică, ci este o problemă strict economică şi aşa mai departe. Or, Nord Stream 2 este probabil unul din motivele pentru care Putin vrea să atace acum Ucraina. Şi dacă n-o face încă este pentru că nu ştie dacă va mai putea folosi sau nu Nord Stream 2 pentru a aproviziona cu gaze Germania ocolind Ucraina.

Vorbim de un război de lungă durată. Gândiţi-vă la un fapt pe care Germania îl simte din plin. Germania este pe timpul iernii lipsită, din punct de vedere energetic, de resurse, pentru că şi-a închis centralele nucleare, iar Rusia a dus războiul hibrid şi prin intermediul temelor ecologiste. Încă din perioada Uniunii Sovietice se întâmpla asta, din anii '80 când problema era aceea a rachetelor Pershing şi Cruise care trebuiau să intercepteze rachetele sovietice SS-20. Acum, pentru Rusia era important ca Germania să nu aibă energie nucleară, ca să depindă de gazul rusesc. Ceea ce nu e cazul Franţei.

În momentul de faţă, în UE este o întreagă bătălie legată de energia nucleară: este ea o energie verde? Şi ne interesează, pentru că dincolo de iarna asta vor mai veni multe ierni şi zonele astea vor fi friguroase şi dacă energia nucleară va deveni o energie verde, dacă vom dezvolta, de exemplu, centrala de la Cernavodă cu toate cele patru reactoare, vom avea o altă situaţie. Aceeaşi problemă e şi cu Franţa, care are capacitate de energie nucleară importantă, cred că are 80 de centrale nucleare în momentul de faţă. La presiunile ecologiştilor, încep încetul cu încetul să le închidă, dar să le şi modernizeze.

Rusia va ataca probabil un teritoriu ceva mai larg în Ucraina

Şi noi ne gândim la centrale fiabile, moderne, care să susţină nevoia energetică a României, pentru că altfel, depindem - ca iarna aceasta - de Rusia. Mulţi se întreabă de ce avem frig în case: din cauza războiului hibrid pe care îl simţim deja zi de zi, ceas de ceas. De ce avem inflaţie? Din aceeaşi cauză. Rusia a profitat foarte bine de contextul economic din momentul în care intrăm în etapa de tranziţie post-pandemică şi a forţat. Nu are altă oportunitate, este un argument în plus, în ipoteza pe care v-am prezentat-o mai devreme, că va ataca. Orice va fi, va ataca.

Deci, singurul lucru este că nu să ştim cât va ataca. Unii experţi militari mi-au spus că este imposibil ca Rusia să atace doar pentru a ocupa un teritoriu redus. Cu asemenea resurse militare probabil vrea să ocupe un teritoriu ceva mai larg în Ucraina.

Cum vor fi afectaţi românii din Ucraina de un război?

În Ucraina sunt foarte mulţi etnici români, aşa cum sunt şi foarte mulţi etnici maghiari. Vorbeam de solidaritate. Viktor Orban, pe 1 februarie, va fi la Moscova. Este un semnal care nu este neapărat de unitate europeană.

Românii nu sunt la graniţa cu Rusia, deci nu vor fi în zona directă de război, majoritatea românilor sunt fie în zona Odesa, în apropierea Republicii Moldova, fie în Bucovina. 

Pe de altă parte, un război în Ucraina va afecta pe toţi ucrainenii cu siguranţă. Nu mai discutăm de românii care sunt probabil în armata ucraineană şi care vor fi pe front şi vor suporta din plin atacul pe care îl aşteptăm să fie unul necruţător, un atac aerian şi cu rachete. Mulţi vorbesc despre tancuri, dar va fi probabil pregătit de un atac de război de secol XXI”.