POLITIC

Controverse pe marginea legii anulate privind statutul limbii ruse

post-img

Deputatul Platformei DA, Dinu Plîngău, unul din autorii sesizării la Curtea Constituţională, spune că drepturilor lingvistice ale minorităţilor etnice în Republica Moldova nu sunt încălcare, iar legea ce oferea statut special limbii ruse a fost promovată de PSRM pentru a crea un criteriu artificial de divizare a societăţii, notează IPN.

„Acest proiect de lege a fost aprobat în scopuri exclusiv politice. De a aprinde anumite spirite şi emoţii în societate în contextul eventualelor alegeri parlamentare anticipate. Toate drepturile minorităţilor etnice, inclusiv lingvistice, sunt respectate de Constituţie, fiecare cetăţean vorbitor de limbă rusă sau ucraineană poate comunica în orice limbă doreşte pe teritoriul Republicii Moldova”, a menţionat deputatul în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Prezent la emisiune, ministrul în exerciţiu al Justiţiei, Fadei Nagacevschi, spune că în condiţiile în care Republica Moldova nu le oferă minorităţilor etnice condiţii optime de studiere a limbii române, asigurarea traducerii în limba rusă, la nivelul instituţiilor de stat, este obligatorie.

„La Ministerului Justiţiei permanent eram bombardat cu diferite tipuri de petiţii cu privire la faptul că se încalcă dreptul cetăţenilor vorbitori de limbă rusă care nu au acces la serviciile publice şi la informaţii de interes public în limba pe care o cunosc”, a menţionat Fadei Nagacevschi.

Ieri, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Legea privind funcţionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova care oferea limbii ruse un statut special, alături de limba română oficială. Deciziile Curţii Constituţionale sunt irevocabile, şi definitive.