În debutul şedinţei, Preşedintele comisiei, Inga Grigoriu a menţionat că audierea Procurorului General în contextul evenimentelor din anii 2010-2014 este de o importanţă majoră, întrucât oficialul a deţinut funcţii importante în perioada de referinţă.

Membrul comisiei, Vladimir Cebotari a declarat că absenţa Procurorului General ar putea fi explicată printr-o neglijenţă sau o organizare incorectă. „Vorbind despre practica de colaborare a Procuraturii cu Legislativul în ultimii ani, potrivit reprezentanţilor instituţiei, un raport în acest sens ar submina independenţa şi autonomia procurorilor, care ar trebui să fie independentă de orice presiune sau influenţă politică. Totuşi, Procuratura prezintă stabil un raport pe subiectele de activitate şi interes public, iar comisia noastră are competenţa să vină cu propuneri de modificare a legislaţiei în care să reglementeze cadrul de colaborare a Procuraturii şi a Parlamentului”.

Potrivit deputatei Inga Grigoriu, există mai multe întrebări care ţin de aspectul normativ-legislativ care face referinţă la activitatea procurorului din perioada 2010-2014 şi ar fi vorba despre securitatea statului.

„O comisie nu poate substitui ancheta oficială demarată de organele de resort. Noi nu avem aceste competenţe, dar avem posibilitatea să punem întrebări factorilor de decizie. Cine sunt iniţiatorii în procesele legislative, unde am putea interveni pentru a propune modificări la unele legi sub aspectul prevenirii şi combaterii spălării banilor?”, a declarat Inga Grigoriu.

Preşedintele comisiei a mai subliniat că urmează să transmită o listă cu întrebări în adresa Procurorului General, astfel ca procesul de elucidare a dosarului Laundromat să aibă o continuitate. Printre întrebări se regăsesc următoarele:  În ce an şi ce circumstanţe dl Stoianoglo a auzit că se efectuează un şir de tranzacţii în băncile din ţară?, Cine a informat pentru prima dată despre această operaţiune şi când s-a înţeles că este o tipologie?, Ce decizii a emis Consiliul Suprem de Securitate în legătură cu acest caz?, Care a fost poziţia şefului CNA şi a guvernatorului BNM cu referire la această tipologie sau dacă aceştia raportau despre măsurile întreprinse?, precum şi dacă a văzut raportul BNM din anul 2014 pe timpul când era deputat, dar şi Preşedinte al Comisieiparlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică.

De asemenea, comisia va insista pe obţinerea unor răspunsuri vizavi de operaţiunile efectuate privind tranzacţiile suspecte şi dacă acestea au afectat securitatea statului. Un alt aspect important vizează dosarul coruperii deputaţilor şi dacă are legătură cu suma extrasă cash din anii de referinţă. Toate aceste întrebări, dar şi altele care vor fi propuse de membrii comisiei urmează a fi adresate în formă scrisă Procurorului Genral, Alexandr Stoianoglo.

Următoarea instituţie programată pentru audieri în cadrul Comisiei de anchetă este Banca Naţională a Moldovei.

De menţionat, Comisia pentru elucidarea tuturor circumstanţelor care au dus la spălarea banilor în proporţii deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor şi al instituţiilor financiar-bancare din Republica Moldova a fost creată la data de 30 noiembrie 2020 prin Hotărârea nr. 9 a Parlamentului. Aceasta are drept scop identificarea celor vinovaţi, tragerea lor la răspundere în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, cât şi purificarea instituţiilor de stat de persoanele care au fost implicate direct sau indirect în schema respectivă.