"Pentru ieşirea din zona gri a Republicii Moldova trebuie acţiune politică. Trebuie luată în consideraţie varianta reîntregirii ţării, reunificării cu România, strict pe linia Actului final de la Helsinki din 1975. În art. 1 se precizează foarte clar cum se pot şi cum nu se pot modifica frontierele în Europa. Se pot prin decizii politice şi negociere, şi asta s-a întâmplat cu Germania, asta s-a întâmplat cu Cehoslovacia, cu Croaţia care a cedat coridor de acces Sloveniei la Marea Adriatică, cu balticii care au redevenit independenţi. Deci negociere, întâi aş spune viziune, negociere, decizie înţeleaptă pentru viitor. Întârzierile şi menţinerea Republicii Moldova într-o zonă gri, pe de o parte datorită Bruxellesului, a Uniunii Europene, pe de altă parte datorită Federaţiei Ruse, pe de altă parte datorită opţiunilor diferite care există în spectrul politic din Republica Moldova, necesită discuţie serioasă şi asumarea responsabilă pentru viitor. Nu cred că zona gri, zona de insecuritate este o soluţie, chiar dacă ea este stimulată de prevederi constituţionale, prevederi din Constituţia Republicii Moldova — povestea cu neutralitatea. Cât de respectat este acest articol din Constituţie se vede în Transnistria", a afirmat Traian Băsescu, într-o reuniune care a avut loc la Palatul Parlamentului.

Potrivit acestuia, este necesară o perspectivă de integrare pentru Republica Moldova.

"O problemă este că Republica Moldova a semnat Acordul de asociere şi, în momentul de faţă, intră într-o coliziune brutală cu economia Uniunii Europene. După semnarea Acordului de asociere acest lucru l-am văzut cu ochii noştri în România — în 1996 s-a semnat acordul — s-a deschis piaţa românească şi am avut industrii întregi care au fost pulverizate din competiţii", a afirmat fostul şef al statului, care a dat exemple de unităţi industriale ce lucrau pentru piaţa CAER. "Exemple vizibile — aveam tractoare, produceam la Braşov, n-au reuşit să stea în competiţie cu Fiatul italian spre exemplu. Produceam camioane, tot la Braşov — n-au reuşit să stea în competiţie cu camioanele Renault, Dac s-au închis. Nu mai vorbim de industrie siderurgică, nu mai vorbim de combinate de utilaj greu şi aşa mai departe. Acest fenomen se va produce şi în Republica Moldova. Acest proces în România a generat acea nemulţumire uriaşă a tranziţiei. Şansa Republicii Moldova este că nu are atâta industrie cât avea România. Deci în zona industrială nu va fi lovită. Dar în agricultură, cum stă în competiţie un fermier din Republica Moldova cu unul care creşte vaci pentru carne? Cu un fermier din România, nu mai vorbim cu unul din Franţa sau Olanda. În România, subvenţia de la UE este 520 de euro pe cap de animal, primită de la Uniunea Europeană în plic. Are 100 de animale, ori 120 — primeşti banii de la Ministerul Agriculturii pentru subvenţii. Pui grâu, foarte bine, ai 170 de euro subvenţie la fiecare hectar. Construieşti solarii să asiguri roşii şi ardei graşi şi castraveţi pe timpul iernii, foarte bine, ai subvenţii 3.000 de euro la hectarul de solar. Cum stă în competiţie fermierul din Republica Moldova cu fermierii din Uniunea Europeană acum, după deschiderea pieţei? Va sta foarte greu", a detaliat fostul şef de stat.

El spune că fermierul din UE, inclusiv din România, prinde cheag, se dezvoltă, pentru că practic subvenţia acoperă costul lucrărilor, pe când fermierul din Republica Moldova va trebui să vândă la preţul pieţei din UE, în condiţiile în care Guvernul Republicii Moldova îi acordă nişte subvenţii minimale, apropiate de zero comparativ cu ce se întâmplă în Uniunea Europeană.

"Ceea ce gândesc vine din experienţa a 10 ani cât am fost la fiecare trei luni în şedinţele Consiliului European, ştiu care e abordarea acolo, am asumat o experienţă uriaşă a cărei concluzie am pus-o astăzi pe masă", a subliniat senatorul PMP.

Fostul preşedinte a vorbit în cadrul reuniunii Comisiei Comune pentru Integrare Europeană a Parlamentului Republicii Moldova şi Parlamentului României, ce a avut loc timp de două zile la Bucureşti.

Cu acest prilej s-au desfăşurat mai multe şedinţe comune la care au participat parlamentari din cele două state şi factori de decizie care pot contribui la dezvoltarea proiectelor comune. Între temele de pe agenda reuniunii s-au aflat parteneriatele bilaterale din domenii precum cel economic — energie, transporturi — cel juridic — în vederea armonizării legislaţiei, parteneriate din domeniile cultural şi politic.

Din partea Parlamentului Republicii Moldova, copreşedintele Comisiei Comune, George Mocanu, membru al Grupului Popularilor Europeni, a declarat că toate acţiunile bilaterale desfăşurate până acum au avut efecte benefice resimţite în toate domeniile, nu doar în cel în care au fost derulate. El a adăugat că un alt avantaj al Republicii Moldova privind parcursul european este acela că România va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019.

La încheierea dezbaterilor, cele două părţi au semnat Declaraţia celei de a VI-a Reuniuni a Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova şi Parlamentul României care conţine priorităţile ulterioare privind colaborarea dintre cele două state. Reuniunea precede Summitul Parteneriatului Estic care va avea loc la Bruxelles la finalul acestei săptămâni, relatează AGERPRES.