Parlamentul European a dezbătut, marţi, două rezoluţii propuse de socialişti şi de Partidul Popular European. Proiectul de rezoluţie depus de socialiştii din Parlamentul European era relativ blând şi în el se afirmă că după criza politică din 2015, procesul reformelor a fost reluat. Socialiştii cereau partidelor politice din Moldova să înceteze permanenta confruntare de care populaţia a obosit.

În proiectul de rezoluţie al PPE, în schimb, se afirmă că noul sistem electoral adoptat în Moldova corespunde unui regres al standardelor democratice. Se cere Comisiei Europene să supravegheze îndeaproape evoluţiile politice de care depinde acordarea ajutorului macro-financiar. Dezbaterea a avut loc în preajma summitului Parteneriatului Estic din luna noiembrie, unde Moldovei, Georgiei şi Ucrainei – ţări care au semnate acorduri de asociere cu Uniunea Europeană - li se va propune un nou proiect, în care ţările care fac progrese mai mari şi mai rapide pe calea democraţiei să poată să primească ajutoare mai mari financiare din partea Bruxellesului. 

„Vedeţi, în urmă cu câţiva ani, când exista Alianţa pentru Integrare Europeană, Parlamentul European vorbea pe o singură voce despre Republica Moldova, pentru că partidele proeuropene erau parteneri de coaliţie; partidele proeuropene care sunt şi erau partenere ale grupurilor politice europene. Şi această unitate de care vorbeam, pe o singură voce, se regăsea acest consens şi când era vorba de poziţionări ale Parlamentul European ca instituţie, dar şi când era vorba de poziţionări individuale ale grupurilor politice europene. La momentul acesta însă diviziunile şi certurile dintre partidele proeuropene din Moldova sunt din ce în ce mai mult reflectate în Legislativul European”, a declarata Andi Cristea pentru postul radio Europa Liberă.