LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ

Valeriu Matei: Societatea dintre Prut şi Nistru va avea viitor doar dacă va reveni la matricea culturii naţionale româneşti

Pe 31 august se vor împlini 31 de ani de la adoptarea scrisului şi alfabetului latin în Basarabia. Este un moment înălţător, care a reprezentat trezirea conştiinţei naţionale a românilor dintre Prut şi Nistru, după zeci de ani de ocupaţie sovietică. Începând cu anul 2013, Ziua Limbii Române a devenit sărbătoare naţională şi în România, semn al unităţii lingvistice, istorice, culturale şi al unităţii de neam. Preşedintele Institutului Cultural Român "Mihai Eminescu" de la Chişinău, Valeriu Matei, spune că societatea dintre Prut şi Nistru va avea viitor doar dacă va reveni la matricea culturii naţionale româneşti.

VALERIU MATEI, preşedintele Institutului Cultural Român, Chişinău: "Adevărul ştiinţific este unul – haideţi să revenim la ceea ce ştiu deja şi elevii de clasa a III-a, a IV-a. Izvoarele fundamentale care au contribuit la aşezarea în norme şi tipare a limbii române, să zicem, în zona Moldovei, sunt cazane ale lui Varlaam, care se numesc: Carte românească, Duminicile şi preste ani, Zilele Sfinţilor, carte românească, în limba românească. Psaltirea lui Dosoftei e scrisă în limba noastră românească, menţionează Dosoftei. E în zona Moldovei, anul 1673. Biblia lui Şerban Cantacuzino, care a contribuit la unitatea limbi române până la biblia lui Gala Galaction. Documentul a fost trimis în toate bisericile de expresie românească, şi în zona Moldovei, şi a Transilvaniei, şi a Munteniei. Păi, biblia ce este? E o carte românească. Cine au fost traducătorii? Moldoveanul Nicolae Milescu Spătaru la Vechiul Testament, Radu Şerban Greceanu din Muntenia, la Noul Testament şi, împreună, au tradus şi au făcut biblia, ca monument al unităţii limbii române". 

VALERIU MATEI, preşedintele Institutului Cultural Român, Chişinău: "Un om, dacă nu ştie de unde provine şi cine este, nu ştie unde să ajungă. Nu poţi să mergi într-un viitor, dacă tu nu ştii care îţi este trecutul, vorba lui Eminescu din Glossă: "Viitorul şi trecutul sunt a filei două feţe. Vede-n capăt începutul, cine ştie, să le-nveţe". Dacă nu au ştiut a învăţa cine sunt şi de unde vin, cum pot aceşti oameni, colectivităţi, să ştie unde trebuie să ajungă? Recuperarea unei identităţi normale, aşa cum ne-a dat-o Dumnezeu, aşa ne-a făcut Dumnezeu – istoria, trecutul nu le poţi schimba la voinţa cuiva. Şi dacă ne recuperăm această identitate, această integritate, ne refacem coloana vertebrală individuală şi colectivă naţională, putem atunci şti ce trebuie să construim în economie, cum trebuie să ne organizăm societatea şi spre ce viitor ne orientăm şi care valori le îmbrăţişăm". 

VALERIU MATEI, preşedintele Institutului Cultural Român, Chişinău: "Este una să te simţi conaţionalul lui Brâncuşi, al lui Enescu, al lui Grigorescu, al lui Nichita Stănescu, al lui Tudor Arghezi şi e alta să-ţi faci un sistem mititel, al tău, de valori pe malul Bâcului şi să te învârţi în el, să învârţi mereu şuruburile unui sistem, care nici nu există, care este, de fapt, o falsitate şi un non sens. Noi trebuie să revenim la normalitatea conştiinţei pe care au avut-o părinţii, bunicii, străbunicii noştri, la matricea culturală pe care o avem: Noi suntem moldoveni, ca parte a naţiunii române. Nu e nicio contradicţie între a fi moldovean şi român. Copiii şi nepoţii noştri se pot realiza doar în matricea culturii naţionale româneşti, în totalitatea ei, a spiritualităţii pe care am moştenit-o, a tradiţiilor, obiceiurilor şi chiar a tradiţiilor politice de bună guvernare pe care şi naţiunea, poporul nostru, în totalitate le are".