n fiecare an, la 31 august, românii din întreaga lume marchează Ziua Limbii Române. Începută în Republica Moldova cu peste trei decenii în urmă, această frumoasă tradiţie s-a extins pe tot globul pământesc, în toate comunităţile de români, peste tot unde răsună limba română.
La Cernăuţi sărbătoarea a mers într-un pas cu fraţii noştri de la Chişinău, cu diferenţă de o săptămână, se spune într-o adresare a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, remisă Agenţiei BucPress din Cernăuţi.
Potrivit conducerii Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, anul acesta, din păcate, trecem printr-o nouă încercare ce nu ne permite nici măcar să fim împreună la sărbătoarea noastră naţională, deoarece oraşul Cernăuţi se află în aşa numita zonă roşie a pandemiei COVID-19, fapt ce nu permite organizarea de acţiuni publice pentru a evita riscul de contaminare. Dar, în acelaşi timp, epidemia nu ne poate încurca să cinstim cum se cuvine limba noastră: în grupuri mai mici, cu depuneri de flori la monumentele şi locurile de veci ale înaintaşilor, acţiuni culturale virtuale ce pot întruni mii de participanţi, în familie şi fiecare în parte, citind din pagini literare, meditând asupra contribuţiei personale la prosperarea limbii materne, prin folosirea ei în viaţa cotidiană, transmiterea ei ca pe o făclie nemuritoare copiilor şi nepoţilor.
ADRESAREA conducerii Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” cu prilejul Sărbătorii Naţionale „Limba noastră cea română”
Dragi consângeni! În fiecare an, la 31 august, românii din întreaga lume marchează Ziua Limbii Române. Începută în Republica Moldova cu peste trei decenii în urmă, această frumoasă tradiţie s-a extins pe tot globul pământesc, în toate comunităţile de români, peste tot unde răsună limba română. La Cernăuţi sărbătoarea a mers într-un pas cu fraţii noştri de la Chişinău, cu diferenţă de o săptămână. Ani de ani românii din nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi nordul Basarabiei, se adună la Cernăuţi pentru a confirma apartenenţa la limba şi cultura poporului nostru, a cere drepturile fireşti lăsate de Bunul Dumnezeu, dar atât de reduse din partea unor oameni aflaţi la putere în diferite perioade ale istoriei.
Anul acesta, din păcate, trecem printr-o nouă încercare ce nu ne permite nici măcar să fim împreună la sărbătoarea noastră naţională, deoarece oraşul Cernăuţi se află în aşa numita zonă roşie a pandemiei COVID-19, fapt ce nu permite organizarea de acţiuni publice pentru a evita riscul de contaminare. Într-adevăr, viaţa omului, sănătatea lui, sunt cele mai scumpe daruri de la Dumnezeu şi suntem datori să le protejăm. Dar, în acelaşi timp, epidemia nu ne poate încurca să cinstim cum se cuvine limba noastră: în grupuri mai mici, cu depuneri de flori la monumentele şi locurile de veci ale înaintaşilor, acţiuni culturale virtuale ce pot întruni mii de participanţi, în familie şi fiecare în parte, citind din pagini literare, meditând asupra contribuţiei personale la prosperarea limbii materne, prin folosirea ei în viaţa cotidiană, transmiterea ei ca pe o făclie nemuritoare copiilor şi nepoţilor.
Bineînţeles, pandemia nu ne poate opri să înaintăm cerinţele noastre legitime de a studia şi în continuare în limba maternă, consfinţite de Constituţia Ucrainei şi legislaţia europeană, fapt ce o facem în permanenţă în cadrul Consiliului Naţional al Românilor din Ucraina, documente mediatizate pe larg în toată lumea. Constatăm cu regret că, deocamdată, nu suntem auziţi. De aceea şi continuăm această luptă împotriva înstrăinării de neam, începută de înaintaşii noştri cu peste 150 de ani în urmă.
Dumnezeu să ne ajute şi să fie alături de noi!
