JUSTIŢIE

VIDEO. Ministrul Justiţiei pregăteşte o nouă strategie de reformare a domeniului

Un nou ministru, o nouă abordare a reformei justiţiei. Proaspăt instalat în funcţie, Alexandru Tănase vrea ca judecătorii sa fie integri, să restructureze căile de atac în instanţe, şi să dea o altă competenţă Curţii Supreme de Justiţie. Harta restructurării instanţelor trebuie revăzută, iar judecătoria Chişinău ar putea să fie mutata din sediul fostului Minister al Agriculturii.

Strategia de reformare a justiţiei 2011-2016 a eşuat, recunosc autorităţile, întrega societate dar şi partenerii de dezvoltare. Aşa că noul ministrul al justiţiei, Alexandru Tănase, pregăteşte o nouă reformă. Una în care să fie reconstruite căile de atac, aşa încât să nu mai ajungă atâtea dosare la Curtea Supremă, ce trebuie să devină o curte de casaţie, iar şedinţele să fie publice.

Instanţele ar trebui să aibă judecători integri aşa că ministerul mizează pe Autoritatea Naţională de Integritate. Institutia va sprijin ANI să angajeze mai rapid inspectori de integritate care să verifice averile magistraţilor. Iar cei care vor pica testul de integritate vor fi eliminaţi din sistem. Cât despre restructurarea hărţii judecătoreşti, aprobată deja de guvern, şi aici ar mai fi de lucru. Pentru judecătoria Chişinău, guvernul a oferit sediul fostului minister al Agriculturii. Ministrul justiţiei spune că acesta nu este tocmai potrivit.

„Căutăm o soluţie, astfel înctât, pe de o parte judecătorii să beneficieze de spaţii adecvate înfăptuirii justiţiei, iar din altă perspectivă şi justiţiabilii să beneficieze de un confort atunci când merg în instanţă. Şi când spun confort mă refer la săli de judecată, săli pentru avocaţi, săli de lucru pentru procurori, locuri de parcare pentru maşini care din păcate  este complicat de asigurat în sediul fostului minister al agriculturii. Astăzi constatăm că există o serie de deficienţe care trebuie remediate – modul cum au fost create circumscripţiile, într-un fel arată cele desenate pur geografic, altfel arată atunci când analizezi cum funcţionează”, a declarat ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase.

Sunt prea multe arestări. O arată atât rapoartele internaţionale cât şi izolatoarele şi penitenciarele pline pana la refuz de arestati preventiv. Astăzi, cele mai multe mandate de arestare solicitate de procurori sunt admise de judecători.

„Vom reforma instituţia judecătorilor de instrucţie, vom renunţa la această instituţie, vom institui judecători pe drepturi şi libertăţi care nu vor fi angajaţi din rândul foştilor procurori, poliţişti, foşti judecători de instrucţie. Vor fi selectate persoane noi, vor fi instruite special pentru aceste tipuri de cauze care sunt foarte complicate. Noi sperăm să reuşim să aplicăm această reformă până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare”, a adăugat Tănase.

Sistemul de repartizare aleatoriu a dosarelor, deşi unul modern, este manevrat de unii magistraţi. O justiţie ieftină ne costă scump, tocmai din acest motiv ar trebui să creacsă alocările financiare de la bugetul de stat pentru dezvoltarea sistemului judecătoresc. Astăzi, bugetul justiţiei este sub un procent din PIB. Pe lângă toate acestea ar mai trebui făcute unele modificări în legislaţie, mai spune oficialul.

„Pentru a limita calitatea de membru al CSM la un singur termen, să nu mai existe persoane care beneficiază de mandat pe o durată prea lungă în această funcţie. Vom veni cu modificări pentru modificarea mecanismului de bugetare în justiţie. Există o iniţiativă de modificare a constituţiei, dar vom încerca să rezolvăm această problemă acum, limitând dreptul procurorului general , al ministrului justiţiei şi preşedintele CSJ în a vota în cadrul CSM pentru subiecte ce ţin de numirea, promovarea, sancţionarea şi destituirea judecătorilor”, a mai spus ministrul Justiţiei de la Chişinău.

Fiecare instanţă ar trebui să aibă judecători specializaţi in cauze civile sau penale iar noutata este că am putea avea magistraţi şi pentru cauze de contencios administrativ. Toate cele promise de ministrul justiţiei ar trebui să fie implementate până la sfârşitul anului, atunci când se încheie mandatul guvernului Filip. Republica Moldova a pierdut 28 de milioane de euro destinate reformei justiţiei tocmai pentru că nu a prea făcut nimic la acest capitol.