Procuratura Generală anunţă evoluţii pozitive în dosarul penal privind falsurile introduse în acte publice de către un funcţionar din Parlament, care au cauzat un prejudiciu de circa şase milioane lei pentru bugetul de stat.
Mai exact, modificările operate în lege au avut ca efect reducerea la jumătate a costului de întreţinere a cazinourilor, pentru o perioadă de jumătate de an. Astfel, în baza probelor acumulate, la puţin peste douăzeci de zile de la sesizarea depusă de către Parlament, Procuratura Generală a pornit o cauză penală şi l-a acţionat pe funcţionar în justiţie.
Chiar dacă funcţionarul a scăpat de pedeapsă în 2015 prin decizia instanţei de judecată, procurorii au atacat decizia, iar cauza a fost remisă de două ori pentru o nouă examinare. Prin urmare, în septembrie 2019, funcţionarul parlamentar a fost obligat să întoarcă în bugetul de stat suma de circa şase milioane lei – daune considerabile rezultate din depăşirea atribuţiilor de serviciu al funcţionarului.
Deşi sentinţa este executorie, acesta beneficiază de dreptul de a o ataca la Curtea Supremă de Justiţie, potrivit legii.
Funcţionarul a schimbat conţinutul stenogramei Parlamentului din 15 iulie 2010. Apoi, acesta a redactat şi imprimat pe foi de hârtie textul final al Legii nr. 176 din 15 iulie 2010, care în rezultat prevedea că pentru „întreţinerea cazinourilor până la 6 mese inclusiv, cuantumul taxei constituie 180 000 lei pentru fiecare masă de joc, iar începând cu a 7-ea, cuantumul taxei constituie 360 000 lei”.
Astfel, pentru o durată de jumătate de an, preţul menţionat fusese redus la jumătate. Mai mult, acesta a schimbat şi data la care legea intra în vigoare. Prin urmare, toate aceste schimbări ilegale au devenit lege într-o formulă diferită decât ceea ce deputaţii votaseră în Parlament.
Atunci când Procuratura Generală a fost sesizată, aceasta a pornit un dosar penal în baza prevederii legale care pedepsea fapta cu detenţie în închisoare de la 6 la 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.
Însă, după declararea neconstituţionalităţii de către Curtea Constituţională a acestei prevederi legale şi lipsa unei alte norme edictate de către Parlament, a fost creat un vid legislativ. Altfel spus, pedeapsa prevăzută de prevederea care a încetat să existe în fondul legislativ nu a fost prevăzută de alt text legislativ, în lumina hotărârii Curţii. Prin urmare, în faţa acestei lacune legislative, procurorii au trebuit să aplice calificarea apropiată celei care a încetat să existe. Drept rezultat, în cazul normei existente care putea fi aplicată, termenul de prescripţie este expirat şi ea nu poate fi incidentă acestui caz.
Chiar dacă funcţionarul a scăpat de pedeapsă în 2015 prin decizia instanţei de judecată, procurorii au atacat decizia, iar cauza a fost remisă de două ori pentru o nouă examinare. Prin urmare, în septembrie 2019, funcţionarul parlamentar a fost obligat să întoarcă în bugetul de stat suma de circa şase milioane lei – daune considerabile rezultate din depăşirea atribuţiilor de serviciu al funcţionarului.
Deşi sentinţa este executorie, acesta beneficiază de dreptul de a o ataca la Curtea Supremă de Justiţie, potrivit legii.
Funcţionarul a schimbat conţinutul stenogramei Parlamentului din 15 iulie 2010. Apoi, acesta a redactat şi imprimat pe foi de hârtie textul final al Legii nr. 176 din 15 iulie 2010, care în rezultat prevedea că pentru „întreţinerea cazinourilor până la 6 mese inclusiv, cuantumul taxei constituie 180 000 lei pentru fiecare masă de joc, iar începând cu a 7-ea, cuantumul taxei constituie 360 000 lei”.
Astfel, pentru o durată de jumătate de an, preţul menţionat fusese redus la jumătate. Mai mult, acesta a schimbat şi data la care legea intra în vigoare. Prin urmare, toate aceste schimbări ilegale au devenit lege într-o formulă diferită decât ceea ce deputaţii votaseră în Parlament.
Atunci când Procuratura Generală a fost sesizată, aceasta a pornit un dosar penal în baza prevederii legale care pedepsea fapta cu detenţie în închisoare de la 6 la 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.
Însă, după declararea neconstituţionalităţii de către Curtea Constituţională a acestei prevederi legale şi lipsa unei alte norme edictate de către Parlament, a fost creat un vid legislativ. Altfel spus, pedeapsa prevăzută de prevederea care a încetat să existe în fondul legislativ nu a fost prevăzută de alt text legislativ, în lumina hotărârii Curţii. Prin urmare, în faţa acestei lacune legislative, procurorii au trebuit să aplice calificarea apropiată celei care a încetat să existe. Drept rezultat, în cazul normei existente care putea fi aplicată, termenul de prescripţie este expirat şi ea nu poate fi incidentă acestui caz.
