În acest clasament mondial, Republica Moldova a obţinut un scor prost la următoarele capitole: aplicarea corectă a legii - locul 107, justiţia penală – locul 97 şi justiţia civilă – locul 87. La fel, Raportul privind competitivitatea globală 2017 - 2018 al Forumului Economic Mondial a clasat Republica Moldova pe locul 132 din 137 de ţări în ce priveşte independenţa judiciară, scrie în editorialul BULETINULUI INFORMATIV, expertul IDIS Viitorul Viorel Pîrvan.

În acelaşi context, sondajele naţionale arată un nivel scăzut de încredere a cetăţenilor în sistemul judecătoresc. Potrivit rezultatelor sondajului privind opinia publică despre sistemul judecătoresc din Moldova, realizat în anul 2018, circa 81% din respondenţi au menţionat că au puţină sau nu au deloc încredere în justiţie, aproximativ 82% din respondenţi consideră justiţia din ţară netransparentă, totodată, circa ¾ din respondenţi au menţionat corupţia ca fiind prezentă mult sau foarte mult în sistemul judecătoresc.

De fapt, autorităţile publice au recunoscut eşecul implementării Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pentru perioada 2011-2016 şi impactul său asupra calităţii actului de justiţie. Măsurile întreprinse în cadrul reformelor nu au reuşit să sporească încrederea în justiţie.

În aceste condiţii, autorităţile publice şi-au asumat efectuarea unei reforme rapide, ce ar impulsiona schimbări vizibile în întregul sistem judecătoresc, cunoscută drept „mica reformă a justiţiei”. Actuala reformă pune accent pe integritatea şi responsabilizarea judecătorilor, selectarea transparentă a acestora în baza meritocraţiei, transparenţa şi independenţa sistemului judiciar, finalizarea reformei hărţii judiciare, reforma avocaturii şi Curţii Constituţionale.

Realizarea acestor direcţii strategice din „mica reformă a justiţiei” corespunde priorităţilor din Agenda de Asociere actualizată şi completată în 2017 care identifică domeniile prioritare de implementare a prevederilor Acordului de Asociere pentru perioada 2017-2019. În conformitate cu Agenda de Asociere, sunt necesare de întreprins cu prioritate acţiuni de reformă pentru asigurarea independenţei sistemului judiciar. Printre alte priorităţi, evidenţiem imparţialitatea, integritatea, profesionalismul şi eficienţa autorităţilor judiciare, care ar trebui să fie libere de orice imixtiune nejustificată, politică sau de altă natură, cu toleranţă zero faţă de corupţie şi cu proceduri transparente şi bazate pe merit de recrutare a judecătorilor şi procurorilor de către o autoritate independentă.

Autorităţile publice au efectuat mai multe modificări şi completări în actele normative pentru îmbunătăţirea actului justiţiei, însă acestea fie au mai mult un caracter tehnic, fie nu au produs rezultatul scontat, nefiind realizate corespunzător în practică.

Astfel, deşi au fost operate ajustări în actele ce reglementează procedurile de numire şi promovare a judecătorilor, în continuare există semne de întrebare referitor la criteriile de selectare şi evaluare, netransparenţa procedurilor, abordările selective, verificarea superficială a integrităţii candidaţilor, motivarea insuficientă a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii şi organelor sale colegiale.

În speţă, considerăm necesar ca procedurile aplicate selectării judecătorilor să devină mai clare şi mai transparente pentru asigurarea accederii în funcţia de judecător a celor mai potriviţi candidaţi şi avansării în cariera de judecător a celor mai profesionişti şi cei mai integri magistraţi. Plus la aceasta, suntem de părere că implicarea societăţii civile în procesele ce se referă la selectarea judecătorilor va contribui la creşterea transparenţei, gradului de responsabilitate a judecătorilor faţă de societate şi a nivelului de încredere a societăţii în sistemul judecătoresc.

Intervenţiile legislative care se referă la activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu au consolidat rolul acestuia de asigurare a independenţei sistemului judiciar. Persistă lacune şi deficienţe în privinţa luării deciziilor de CSM, precum şi semne de întrebare faţă de transparenţa şedinţelor şi motivarea hotărârilor în privinţa judecătorilor.

Autorităţile publice responsabile de implementarea a reformelor întârzie să opereze modificări şi completări în Constituţia Republicii Moldova pentru a spori independenţa judecătorilor şi a întregului sistem judiciar. Aceste intervenţii în Legea Supremă au rolul de a exclude  termenul de 5 ani „de probă” la numirea iniţială a judecătorilor şi de a modifica componenţa CSM cu includerea a trei membri noi din mediul avocaţilor şi a societăţii civile, precum şi de a îmbunătăţi sistemul de acces şi numire în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

În afară de ajustările necesare ale normelor constituţionale, urma să fie efectuată reforma Curţii Constituţionale prin adoptarea unei noi legi care să reglementeze activitatea şi procedurile jurisdicţionale în faţa Curţii.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a publicat în februarie 2019 Raportul privind realizarea Planul Naţional de Acţiuni pentru Implementarea AA dintre Republica Moldova şi UE pentru anii 2017-2019. În conformitate cu acesta, în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii au fost realizate 74,5% din acţiunile planificate pentru 2018, iar per total Planul a fost realizat în proporţie de 64,68%.

Aceste date se referă la realizarea cantitativă a acţiunilor şi măsurilor prevăzute de Agenda de Asociere. Situaţia este diferită din perspectiva implementării reformelor în sectorul judiciar care evidenţiază aspectul calitativ al schimbărilor din domeniu. Monitorizările independente efectuate de organizaţiile societăţii civile din ţară, precum şi criticile şi recomandările evidenţiate de instituţiile Uniunii Europene accentuează ideea că autorităţile naţionale trebuie să depună un efort sporit pentru a reuşi realizarea măsurilor de reformă din sectorul justiţiei. Societatea aşteaptă aceste măsuri eficiente, impact rapid, vizibil, real şi util în sistemul judiciar din Republica Moldova pentru a asigura un sistem judiciar echitabil şi pentru a debloca relaţiile cu UE.