JUSTIŢIE

Procuratura Anticorupţie a pornit 62 de procese penale împotriva judecătorilor din Chişinău în 2019

post-img

În anul 2019, Procuratura Anticorupţie a pornit 62 de procese penale împotriva judecătorilor din Chişinău, 55 fiind înregistrate în a doua jumătate a anului trecut. Cauzele au fost intentate pe motiv de pretinse fapte prejudiciabile săvârşite de către judecători.

Creşterea sesizărilor cu privire la pretinse acţiuni ilegale săvârşite de către judecători s-a produs din cauză cauze. Prima este iniţierea mai multor procese penale cu privire la pretinse falsuri în declaraţii la completarea şi depunerea declaraţiilor anuale de avere şi interese pentru anul 2018, sesizate de către deputaţii Parlamentului RM.

A două cauză este iniţierea proceselor în baza rapoartelor de autosesizare a procurorilor Procuraturii Anticorupţie vizând pretinse acţiuni ilegale ale judecătorilor, manifestate prin pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii. Din cele 20 de procese penale înregistrate de procurorii anticorupţie sub acest aspect, 11 au vizat acţiunile şi deciziile magistraţilor de la Curtea de Apel Chişinău şi judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

Studiul a reliefat că o parte dintre aceste autosesizări pot fi calificate ca mijloc represiv faţă de judecătorii care nu "dădeau soluţiile solicitate" de către procurori în demersuri - formă voalată de imixtiune în activitatea de înfăptuire a justiţiei. Spre exemplu, respingerea de către judecători a demersului cu privire la aplicarea arestul preventiv era catalogat de procurorii anticorupţie ca "încheiere ilegală", în condiţiile în care nu exista o decizie a Curţii de Apel sau o sentinţă definitivă pe caz.

În comunicat se menţionează că, deşi ulterior respectivele procese penale au fost clasate de procurorii anticorupţie sau a fost dispusă neînceperea urmăririi penale, aceştia au făcut uz de mijloace cu tentă de influenţare a poziţiei magistraţilor la înfăptuirea justiţiei pe cauzele penale instrumentate de ei.

"Deşi aparent se încadrează în limitele legii, aceste mijloace se află la limita legalităţii, dând de bănuit că interesul acestor procurori a fost de a pune presiune pe judecători şi a obţine decizii "confortabile" pentru organul de urmărire penală. În paralel cu înregistrarea unor asemenea sesizări, la indicaţia fostei conduceri a Procuraturii Anticorupţie, în unele cazuri a fost dispusă şi sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru iniţierea procedurilor de tragere la răspundere disciplinară, iarăşi, în condiţiile în care nu exista o hotărâre definitivă a Curţii de Apel", se arată în comunicat.